In memoriam…

Posted: Martie 6, 2014 in Social
Etichete:, , ,

…..Emanuel, sper ca alaturi de ingeri unde te afli acum sa-ti fie mai bine si sa fii cu adevarat iubit si protejat….

Am stat mult sa ma gindesc la cazul lui Emanuel Beniamin, baiatul pierdut si cautat in aceste zile de sute de oameni, Pentru toti aceia care s-au implicat in acest caz, localnici, poliţişti, jandarmi, pompieri… toata stima si admiratia mea. Micutul era, pina acum citeva zile, un sufletel de copil dintr-o mica localitate din Caras Severin. Acum, dupa ce multi dintre noi au aflat ca baiatul nu a putut fi salvat, fiind gasit fara viata la peste 3 km de casa, ma tot intreb ce s-a putut intimpla? cum a ajuns el intr-o astfel de situatie? de ce s-a pierdut?… Familii modeste din toate punctele de vedere, sunt multe si nu voi fi eu acela care sa judece hotaririle, gesturile sau situatia lor. Ca parinte, cred insa ca, in logica firii si a lucrurilor, nu poti lua oricind si oricum decizii precum cele ce privesc aparitia unui copil sau infiintarea unei familii. Mai ales, in ceea ce priveste copilul tau, oricine ai fi si oricare ar fi situatia ta materiala, trebuie sa hotarasti inca de la inceput si in mod responsabil, daca poti avea grija de el si daca poti aloca un minim de resurse materiale si mai ales spirituale, pentru a fi permanent alaturi de el. Exact din aceasta cauza, cazurile precum cel al micutului Emanuel Beniamin, mi se par cele mai tragice. Daca ar fi cu totul izolate, poate ca noi, parintii, am putea gasi si unele explicatii. Remarc insa, in aceeasi nota tragica, faptul ca nu sunt chiar izolate si afecteaza iata, deopotriva, mai toate zonele tarii, respectiv familii din diverse straturi sociale. De ce?
Cauzele pot fi diferite, dar concluzia este cred una singura. In continuare, multi cred ca o decizie cu urmari ireversibile cum ar fi cea de a aduce pe lume un copil, se poate lua doar in virtutea unor criterii stupide, mai potrivite Evului Mediu, decit secolului 21. Cu argumente ca: asa am vrut eu, nu am stiut, asa a fost dat sa fie sau chiar din considerente uluitor – cretinoide ca: facem si noi cinci copii ca sa avem si noi un venit de cinci alocatii, copii pe care apoi pot sa-i pun si la munca, de mici, in batatura. Ca si in alte cazuri, parintii lui Emanuel Benamin nu pot aduce nici ei o justificare reala si nu au nici o scuza pentru moartea copilului lor, chiar daca eventual justitia va decide ca sunt legal nevinovati. O mama simte organic chiar daca nu stie acest lucru, ca un copilas de doi ani este total dependent de ea si ca urmare, daca nu este capabila sa-l tina macar de mina atunci cind creste, poate ar trebui, cu scuzele de rigoare, sa se abtina… inclusiv de la partea sa-i spunem, placuta, a ”procesului tehnologic”. Nu mai vorbesc de celelalte elemente cum ar fi educatie, venituri, spatiu sau ocupatie ori perspective… etc, etc, elemente de care trebuie fiecare dintre noi sa tinem seama, macar la al doilea, sau al treilea ori al patrulea copil al familiei….
Nu vreau sa fiu inteles gresit. Evident ca aparitia unui copil in viata noastra este cel mai frumos moment al existentei umane. Dar cred ca acest lucru NU poate fi lasat total in voia sortii. Altfel este foarte posibil ca, inclusiv fratele micutului Emanuel Beniamin, sa considere in continuare ca tot ce s-a intimplat este “un fel de normalitate” si pe cale de consecinta exemplul tragic si nefiresc al nesabuintei, sa se continue succesiv tot asa – generatie dupa generatie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s