Pro sau contra reducerii CAS

Posted: Iulie 27, 2014 in AGENDA SAPTAMINII, Economie, Nationala
Etichete:, , , ,

“Vreau să afirm din nou că o reducere a CAS este o măsură bună, pe care o susţin fără rezerve, legate de utilitatea unei astfel de măsuri de reducere a fiscalităţii pe muncă. În acelaşi timp, însă, nu pot să nu am rezerve legate de sustenabilitatea măsurii”, a spus şeful statului ca raspuns la solicitarea guvernului de reducere a CAS, în condiţiile în care Traian Băsescu a menţionat deasemea că nu doreşte să se aşeze într-o dispută cu Executivul. Atunci, cel putin eu, înteleg că toată lumea doreşte şi chiar crede în utilitatea acestei măsuri dar preşedintele a trimis totuşi legea înapoi la Parlament, motivând oportunitatea legată de sursele de finanţare a deficitului suplimentar creat la fondul de pensii. Ce mai trebuie însa ştiut… Actul normativ trimis spre promulgare vizează diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, astfel: 15,8% (de la 20,8%) pentru condiţii normale de muncă, 20,8% (de la 25,8%) pentru condiţii deosebite de muncă şi 25,8% (de la 30,8%) pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă. Prin diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată sistemului public de pensii, deficitul curent ar putea creşte cu impactul financiar negativ estimat în expunerea de motive a actului normativ, care variază între 4,860 de miliarde de lei în 2015 şi 5,564 de miliarde de lei în 2018, ajungându-se la un deficit de peste 18 miliarde de lei la fondul de pensii, pentru anul 2015, în condiţiile legate şi de indexările obligatorii conform legii. Dacă, pentru anul 2014, Guvernul menţionează unele măsuri de compensare a impactului negativ generat de această măsură, pentru perioada 2015 – 2018 estimarea de compensare a impactului negativ provenit din aplicarea măsurii este foarte vagă, fiind făcută referire doar la surse bugetare „potenţiale” provenite, în special, dintr-o mai bună colectare bugetară, combaterea evaziunii, precum şi a posibilelor efecte ce decurg din creşterea investiţiilor sau crearea de noi locuri de muncă…. și nu prin prezentarea unor surse certe de venituri sau cheltuieli necesare compensării. Având în vedere evoluţia estimărilor bugetare şi nerealizarea colectării faţă de program atât în anul 2013, cât şi în primele şase luni din 2014, este esenţial – conform specialiştilor – să fie clarificate măsurile exacte de compensare a veniturilor, aşa cum au solicitat inclusiv instituţiile financiare internaţionale (Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială).
Anul 2015 este anul în care România are şi obligația de a atinge un deficit structural de 1% din PIB, conform Obiectivului Bugetar pe Termen Mediu, ceea ce înseamnă o reducere a deficitului bugetului de stat consolidat de 0,8 – 0,9 % din PIB. De asemenea, bugetul anului 2015 ar trebui să prevadă creșteri importante ale bugetului Ministerului Apărării Naţionale, nevoi care reflectă realitățile regionale… o spune tot Traian Basescu Trebuie menționat că măsura de reducere a contribuțiilor de asigurări sociale este un angajament suplimentar, nu unul obligatoriu al României, motiv pentru care Guvernul trebuie să prezinte o fundamentare a compensării acestei măsuri în contextul angajamentelor deja asumate. Prin Legea nr. 83/2012, România a ratificat Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul Uniunii economice și monetare (Tratatul Fiscal), lege care include o serie de obligații pentru statul român, inclusiv Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu. Deasemenea, prin Legea nr. 377/2013, a fost modificată Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 în sensul transcrierii obligației privind deficitul structural și Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu care revine României prin ratificarea Tratatului Fiscal. În acelaşi timp, trebuie avut în vedere faptul că România a încheiat un acord cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, prin care s-a obligat să respecte Tratatul Fiscal, atingerea obiectivului structural şi menţinerea unui deficit al bugetului consolidat. În lipsa compensării reducerii contribuţiei de asigurări sociale, România riscă să întrerupă acordul cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, cu consecinţa pierderii imediate a facilităţilor oferite de „mecanismul TOP-UP”, respectiv cele 10 puncte procentuale adăugate la cofinanţarea europeană pentru fondurile comunitare.
Dacă, pentru anul 2014, Guvernul, în expunerea de motive a legii trimisă spre promulgare, menţiona unele măsuri de compensare a impactului negativ generat de această decizie, pentru perioada 2015 – 2018 estimarea de compensare a impactului negativ provenit din aplicarea măsurii este conform specialiştilor, foarte vag exprimată, cu referiri doar la surse bugetare potenţiale, provenite în special dintr-o mai bună, dar ipotetică colectare bugetară, combaterea evaziunii, precum şi a posibilelor efecte ce decurg din creşterea investiţiilor sau crearea de noi locuri de muncă… și nu din prezentarea unor surse certe de venituri necesare compensării. Toate aceste argumente, trebuie spus, au fost și sunt permanent doar în stadiul de propuneri, sau proiecte. Însă. Contra-argumentul ministrului finanţelor Ioana Petrescu este legat de impozitarea excesivă a muncii. „Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu 5 % este necesară, benefică şi oportună, pentru că în România avem o impozitare a pieţei muncii excesivă care determină foarte mulţi angajatori să îşi plătească personalul (total sau parţial) la negru, comiţând evaziune fiscală „, mai spunea doamna Petrescu, în discuţia pe care am purtat-o recent.
Practic însă, reducerea CAS cu 5% la angajator va determina oare crearea mai multor locuri de muncă, aşa cum susţine ministrul finanţelor?… Ioana Petrescu spune că DA, iar banii care le vor rămâne angajatorilor după reducerea CAS vor fi folosiţi inclusiv pentru retehnologizare sau chiar pentru consum, toate aceste variante presupunând efecte benefice pentru economie. Ministrul a precizat deasemenea că impactul bugetar pe care această măsură îl va produce poate fi susţinut de bugetul de stat, contrazicându-l în acest fel pe preşedintele Traian Băsescu, în condiţiile în care acesta a pus sub semnul întrebării oportunitatea reducerii CAS. În plus, în acest moment există şi banii pentru a acoperi pierderea de venituri la buget pe care această măsură o presupune, necesitatea identificării acestora fiind şi motivul pentru care ea ar fi trebuit să se aplice de la 1 octombrie. „De la 1 iulie nu eram convinsă că avem resursele în buget pentru acest an, de la 1 octombrie ştiu însa că avem resursele pentru acest an şi există resurse şi pentru 2015… Deja pe termen mediu şi lung efectele reducerii CAS vor conduce la rezultate pozitive asupra economiei şi atunci acel impact bugetar calculat contabil va fi mult prea mic. Ideea este, la început, până când se văd aceste efecte, să fim siguri că există resurse în buget”, a mai spus ministrul. La final există însă încă un aspect pe care insista recent chiar vicepreşedintele CNS „Cartel Alfa” – Petru Dandea. Vorbim de o măsură de stânga adoptată în favoarea dreptei, întrucit este favorabilă exclusiv angajatorului. Iar, într-un an electoral, dacă o astfel de măsură are DOAR substratul politic de care vorbea domnia sa (şi nu numai el) atunci orice prognoză economică realistă devine acum lipsită de sens.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s