Archive for the ‘Internationala’ Category

Conform Comisiei Uniunea energetică inseamna furnizarea de energie sigură, durabilă, competitivă și la prețuri accesibile pentru toți cetățenii europeni. Energia este utilizată la încălzirea și la răcirea locuințelor, la transportul mărfurilor și ca motor al economiei. Însă din cauza infrastructurii învechite, a piețelor slab integrate și a politicilor necoordonate, consumatorii, gospodăriile și întreprinderile noastre nu beneficiază de o gamă mai variată de opțiuni sau de prețuri mai scăzute la energia electrică. Este momentul să se finalizeze piața unică a energiei în Europa.? Bruxelles-ul afirma ca acționând în temeiul acestei priorități prevăzute în orientările politice formulate de președintele Juncker, Comisia Europeană a stabilit deja strategia sa privind realizarea unei Uniuni energetice (robuste?), dublată de o politică în materie de schimbări climatice orientată spre viitor.
Concret, Uniunea energetică înseamnă:
Clauza de solidaritate: reducerea dependenței de furnizori unici și sprijinirea deplină pe vecinii lor, în special atunci când se confruntă cu întreruperi ale aprovizionării cu energie; creșterea transparenței în ceea ce privește acordurile încheiate de țările UE în vederea achiziționării de energie electrică sau de gaze naturale din țările terțe;
Fluxurile de energie echivalente unei a cincea libertăți: trecerea liberă a fluxului energetic peste frontiere – aplicând cu strictețe normele actuale în domenii precum disocierea activităților în sectorul energetic și independența autorităților de reglementare, dacă este necesar prin introducerea unor acțiuni în justiție. redefinirea pieței energiei electrice, astfel încât aceasta să devină mai interconectată, mai regenerabilă și mai reactivă; revizuirea dramatică a intervențiilor statului pe piața internă și eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare mediului.
Eficiența energetică pe primul loc: redefinirea fundamentală a eficienței energetice și considerarea acesteia ca sursă de energie în sine, astfel încât să poată concura în condiții de egalitate cu capacitatea de producție;
Tranziția către o societate cu emisii scăzute de carbon care este făcută să dureze: asigurarea faptului că energia produsă pe plan local – inclusiv din surse regenerabile – poate fi absorbită cu ușurință și cu eficacitate în rețea; promovarea supremației tehnologice a UE, prin dezvoltarea următoarei generații de tehnologii regenerabile și transformarea UE într-un lider în domeniul electromobilității, în timp ce întreprinderile europene cresc nivelul exporturilor și dau dovadă de competitivitate la nivel mondial. În plus, conform Comisiei cetățenii reprezintă nucleul unei Uniuni energetice. Prețurile pe care aceștia le plătesc ar trebui să fie accesibile și competitive. Energia ar trebui să fie sigură și durabilă, caracterizată de un nivel mai ridicat de concurență și libertate de alegere pentru fiecare consumator. Ca atare, aceste angajamente, precum și altele, fac parte dintr-un plan de acțiune menit să îndeplinească aceste obiective ambițioase ale politicii comune în materie de energie și climă.
Cifre principale
UE este cel mai mare importator de energie din lume. Ea importă 53 % din energia sa, la un cost anual de aproximativ 400 de miliarde de euro. 12 state membre ale UE nu îndeplinesc obiectivul minim de interconectare al UE, și anume ca cel puțin 10 % din capacitatea de producție de energie electrică instalată să poată „depăși frontierele”. UE a identificat 137 proiecte privind energia electrică, dintre care 35 sunt legate de interconectarea electrică: împreună, aceste proiecte ar putea reduce numărul statelor membre în cauză de la 12 la 2. O rețea energetică europeană interconectată în mod adecvat ar putea aduce consumatorilor economii de până la 40 de miliarde de euro pe an.
6 state membre ale UE sunt dependente de un furnizor extern unic pentru toate importurile lor de gaze.
75 % din locuințe sunt ineficiente din punct de vedere energetic; 94 % din transporturi se bazează pe produse petroliere, dintre care 90 % sunt importate.
Până în 2020, peste 1 miliard de euro trebuie investit numai în sectorul energetic al UE.În Europa, prețurile en-gross pentru energia electrică sunt cu 30 %, iar cele pentru gaze, cu peste 100 % mai mari decât în SUA. Întreprinderile europene din sectorul energiei regenerabile au împreună o cifră de afaceri anuală de 129 miliarde de euro și peste un milion de angajați. Provocarea o reprezintă menținerea rolului de lider al Europei în investițiile globale în domeniul energiei din surse regenerabile.Chiar daca emisiile de gaze cu efect de seră din UE au scăzut cu 18 % în perioada 1990-2011, până în 2030, UE intenționează să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40 %, să impulsioneze generarea de energie din surse regenerabile cu cel puțin 27 %, precum și să îmbunătățească eficiența energetică cu cel puțin 27 %.
Măsurile deja adoptate vizeaza pentru moment o strategie-cadru pentru o Uniune energetică robustă, dublată de o politică în materie de schimbări climatice orientată spre viitor. Aceasta stabilește, în cinci dimensiuni de politică interconectate, obiectivele unei Uniuni energetice, precum și etapele detaliate pe care Comisia Juncker le va întreprinde pentru a atinge acest obiectiv, inclusiv adoptarea unei noi legislații menite să redefinească și să reformeze piața energiei electrice, asigurarea unei mai mari transparențe în ceea ce privește contractele pentru gaze, dezvoltarea substanțială a cooperării regionale ca un pas important în vederea creării unei piețe integrate, cu un cadru mai strict reglementat, adoptarea de noi acte legislative pentru a asigura furnizarea de energie electrică și gaze naturale, majorarea finanțării din partea UE pentru eficiența energetică sau stabilirea unui nou pachet privind energia din surse regenerabile, orientarea strategiei europene de cercetare și inovare în domeniul energiei, raportarea anuală privind „starea Uniunii energetice”, pentru a da doar câteva exemple.

Documentul subliniază în concluziile sale că investițiile în educație sunt esențiale pentru combaterea efectelor crizei economice. În România, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor a crescut cu mai mult de 10% din 2007 până în prezent, vorbim aici se pare de o excepție pozitivă la nivel european, conform celui mai recent raport publicat de Comisia Europeană. Totodată, spre deosebire de alte state membre, România a avut o politică de ridicare sau protecție a plafonului minim de salarizare, ceea ce a condus la reducerea discrepanțelor salariale, se mai spune în document.
Însa în ceea ce privește combaterea efectelor recesiunii prin formare profesională și învățământ, România înregistrează o rată peste media UE a tinerilor care nu sunt implicați în niciun fel de activitate (16% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, față de 13% media UE28 în 2013). În perioada 2007 – 2012, România este statul membru cu cea mai mare reducere a investițiilor în educație (40%), urmată de Ungaria (30%), Marea Britanie, Letonia, Grecia, Italia și Portugalia (cu aproximativ 20%). Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, spune că: „crearea de locuri de muncă reprezintă misiunea noastră cea mai urgentă”, iar consecințele crizei îngreunează și mai mult situația. În cadrul acestei analize s-a constatat că este necesar să se pună în aplicare reformele structurale, precum și măsurile – atenție – „de sprijinire a consumului și a cererii”. „Avem nevoie de investiții suplimentare în oameni, pentru a îmbunătăți educația, cursurile de formare și măsurile de activare destinate cetățenilor europeni, astfel încât aceștia să fie mai pregătiți pentru piața muncii”.
Aparent ofensiva privind investițiile a Comisiei Juncker va permite obținerea unor progrese reale și substanțiale în aceste domenii cruciale. În acest sens, studiul Comisiei Europene prezintă comparativ cei mai recenți indicatori din sfera socială, concentrându-se pe crearea locurilor de muncă, creșterea productivității și combaterea șomajului dar și a sărăciei. De asemenea, raportul dedică un capitol consecințelor crizei economice asupra nivelului de convergență dintre statele membre ale Uniunii, în ceea ce privește gradul de ocupare, productivitatea muncii și nivelul produsului intern brut. Potrivit studiului, statele membre care oferă locuri de muncă de calitate, investesc în capitalul uman și iau măsuri eficiente de protecție socială sunt mai rezistente în fața crizei economice.

Comisia Europeană a anunțat un plan de investiții în valoare de 315 miliarde de euro menit să relanseze creșterea economică în Europa și să readucă mai mulți oameni în câmpul muncii.
Planul se bazează pe trei axe principale:
– instituirea unui nou Fond european pentru investiții strategice (EFSI), garantat cu bani publici, care să mobilizeze cel puțin 315 miliarde de euro sub formă de investiții suplimentare în următorii trei ani (2015-2017);
-crearea unei rezerve de proiecte credibilă, însoțită de un program de asistență, pentru canalizarea investițiilor acolo unde este cea mai mare nevoie de ele;
-o foaie de parcurs ambițioasă, ale cărei obiective sunt de a face din Europa un spațiu mai atractiv pentru investiții și de a elimina blocajele în materie de reglementare.
Potrivit estimărilor Comisiei Europene, în ansamblu, măsurile propuse ar putea adăuga 330-410 miliarde de euro la PIB-ul UE în cursul următorilor trei ani și ar putea crea până la 1,3 milioane de noi locuri de muncă.
Mai concret, noul plan de investiții se va baza pe trei axe:
1. Mobilizarea unor fonduri suplimentare pentru investiții.Planul de investiții va debloca investiții publice și private în economia reală cu o valoare de cel puțin 315 miliarde de euro pe parcursul următorilor trei ani (2015-2017). Într-o perioadă în care resursele publice sunt limitate, deși în instituțiile financiare și în conturile bancare ale persoanelor fizice și ale întreprinderilor există lichidități, care sunt gata pentru a fi utilizate, provocarea constă în a întrerupe cercul vicios creat de nivelul scăzut de încredere și de investițiile insuficiente. Planul de investiții prevede o mobilizare inteligentă a surselor de finanțare publice și private, prin care fiecare euro din banii publici să fie utilizat pentru a genera investiții private suplimentare, fără a crea noi datorii. Un nou Fond european pentru investiții strategice (EFSI) va fi instituit în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții (BEI). Acesta se va baza pe o garanție de 16 miliarde de euro din bugetul UE, la care se adaugă 5 miliarde de euro angajate de BEI. Pornind de la estimări prudente, pe baza experienței trecute, efectul multiplicator al fondului va fi de 1:15. Cu alte cuvinte, fiecare euro public care este mobilizat prin intermediul fondului va genera investiții totale de 15 euro, investiții care altfel nu s-ar fi realizat. Fondul ar trebui să se axeze pe investiții în infrastructură, în special în rețelele în bandă largă și de energie, precum și în infrastructura de transport din centrele industriale, în educație, cercetare și inovare, precum și în energia din surse regenerabile, în IMM-uri și în întreprinderile cu capitalizare medie.
Instituirea fondului în cadrul structurii existente a Grupului BEI va permite înființarea rapidă a acestuia în primăvara anului 2015. EFSI are potențialul de a mobiliza fonduri suplimentare de peste 315 miliarde EUR în perioada 2015-2017. Obiectivul este ca fondul să fie operațional până la mijlocul anului 2015. În plus, aceste investiții vor fi completate prin maximizarea efectului de pârghie al fondurilor structurale și de investiții europene 2014-2020, care utilizează împrumuturile, capitalurile proprii și garanțiile în detrimentul granturilor tradiționale. Acest lucru va duce la creșterea efectului de pârghie până la 1:3-1:4. Prin dublarea sumei alocate instrumentelor financiare inovatoare și prin utilizarea efectului de pârghie astfel creat, între 2015 și 2017 ar putea fi mobilizate 20 și 35 de miliarde de euro sub formă de investițiisuplimentare în economia reală.
2. O rezervă de proiecte credibilă, însoțită de asistență tehnică, pentru direcționarea fondurilor acolo unde este nevoie de ele. Grație planului de investiții, fondurile vor putea ajunge la economia reală datorită creării unei rezerve transparente prin care se vor identifica proiectele viabile la nivelul UE și care va furniza asistența tehnică necesară pentru a sprijini selecționarea și structurarea proiectelor, precum și utilizarea unor instrumente financiare mai inovatoare. Noul fond va sprijini investițiile strategice în infrastructură, în special în rețelele în bandă largă și de energie, în transporturile din centrele industriale, precum și în educație, cercetare și dezvoltare, în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică.Fondul va acorda, de asemenea, finanțare de risc pentru IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie din întreaga Europă. Fondul le va ajuta să depășească situațiile de deficit de capital, furnizând sume mai mari sub formă de participații directe de capital și garanții suplimentare pentru împrumuturile acordate IMM-urilor.
Statele membre transmit deja grupului operativ comun al Comisiei și al BEI instituit în septembrie 2014 liste de proiecte selecționate pe baza a trei criterii principale:
-proiecte care prezintă o valoare adăugată a UE și care sprijină obiectivele UE;
-viabilitatea și valoarea economică – se acordă prioritate proiectelor cu un grad ridicat de rentabilitate socioeconomică;
-proiectele care pot fi lansate cel târziu în următorii trei ani, adică în cazul cărora se poate așteaptă în mod rezonabil să se efectueze cheltuieli de capital în perioada 2015-17.
În plus, proiectele incluse pe liste ar trebui să aibă potențialul de a mobiliza alte surse de finanțare. De asemenea, acestea ar trebui să aibă o dimensiune și o scalabilitate rezonabile (făcând diferențieri în funcție de sector/subsector). Comisia și BEI vor lansa, de asemenea, un program major de asistență tehnică pentru a identifica proiectele și a le face mai atractive pentru investitorii privați.
3. O foaie de parcurs pentru combaterea obstacolelor în calea investițiilor
Planul de investiții va cuprinde o foaie de parcurs al cărei obiectiv este eliminarea reglementărilor specifice fiecărui sector care obstrucționează investițiile.Pentru a îmbunătăți mediul de afaceri și condițiile de finanțare, planul se va axa pe măsuri vizând sectorul financiar, de exemplu, crearea unei uniuni a piețelor de capital, menită să asigure o rezervă mai mare de capital pentru IMM-uri și pentru proiectele pe termen lung. Se va acorda prioritate eliminării obstacolelor semnificative de reglementare și de altă natură care există în continuare în toate sectoarele de infrastructură importante, inclusiv energia, telecomunicațiile, piața digitală și transporturile, precum și a obstacolelor de pe piețele de servicii și produse. În decembrie, Comisia va propune în programul său de lucru pentru 2015 o listă prioritară de inițiative legate în mod explicit de planul de investiții.
Etapele următoare – pe termen scurt
Parlamentul European și Consiliul European din decembrie sunt invitate să aprobe Planul de investiții pentru Europa, care include un angajament de a accelera adoptarea măsurilor legislative relevante. Statele membre vor finaliza în curând programarea fondurilor structurale și de investiții europene pentru a maximiza efectul de pârghie al acestor fonduri, iar Fondul European de Investiții va fi majorat datorită unei prime contribuții suplimentare din partea BEI. În paralel, Comisia și BEI vor lansa demersurile oficiale pentru instituirea noului Fond european pentru investiții strategice.Se preconizează că grupul operativ comun al Comisiei și al BEI va furniza o primă listă a posibilelor proiecte de investiții în cursul lunii decembrie pentru a începe constituirea unei rezerve europene transparente de proiecte. Cu ajutorul BEI și al principalilor actori de la nivel național și regional se va consolida asistența tehnică, cu scopul de a crea o platformă de consiliere în materie de investiții. Aceasta va servi drept ghișeu unic pentru serviciile destinate promotorilor de proiecte, investitorilor și autorităților publice de management.Toate măsurile relevante ar trebui adoptate astfel încât noul Fond european pentru investiții strategice să poată fi instituit până la jumătatea anului 2015. Până la jumătatea anului 2016, Comisia Europeană și șefii de stat și de guvern vor face un bilanț al progreselor înregistrate și, dacă va fi necesar, vor lua în calcul opțiuni suplimentare.

Persistă riscuri care amenință perspectivele economice în Europa
Riscurile care planează asupra perspectivelor de creștere continuă să domine pe fondul tensiunilor geopolitice, al instabilității piețelor financiare și al posibilității ca reformele structurale să fie incomplet implementate. Riscurile care amenință perspectivele inflației se mențin la un nivel echilibrat. Previziunile de toamnă ale Comisiei Europene indică pentru restul anului o creștere economică redusă, atât în UE, cât și în zona euro. Pentru anul 2014 în ansamblu, creșterea reală a PIB-ului va atinge, potrivit estimărilor, 1,3% în UE și 0,8% în zona euro. Creșterea ar urma să se accelereze ușor în cursul anului 2015, atingând 1,5%, respectiv 1,1%, pe fondul îmbunătățirii cererii externe și interne. În 2016 se așteaptă o intensificare a activității economice până la 2,0%, respectiv 1,7%, datorită consolidării sectorului financiar (în urma amplei evaluări efectuate de Banca Centrală Europeană și a progreselor înregistrate în realizarea uniunii bancare), precum și datorită recentelor reforme structurale care încep să dea roade.
Comisia Europeană consideră că redresarea economică începută în cel de-al doilea trimestru al anului 2013 este încă fragilă, iar relansarea economică este încă slabă în multe state membre. Încrederea se situează la un nivel mai scăzut decât în primăvară, reflectând riscurile geopolitice tot mai importante și perspectivele economice mai puțin favorabile existente la nivel mondial. În ciuda condițiilor financiare favorabile, redresarea economică din 2015 va fi lentă. Această situație reflectă diminuarea progresivă a efectelor crizei, cu o rată încă ridicată a șomajului, cu un nivel important al datoriei și cu o rată scăzută de utilizare a capacității. Recenta evaluare amplă a Băncii Centrale Europene a estompat incertitudinile cu privire la soliditatea sectorului bancar; totodată, îmbunătățirea condițiilor de finanțare ar trebui să ajute la redresarea activității economice. În 2016, consolidarea cererii interne și străine și continuarea unei politici monetare flexibile, asociată cu costuri de finanțare scăzute, ar trebui să întărească și mai mult creșterea.
În 2014, se așteaptă în continuare variații importante în ceea ce privește ratele de creștere ale statelor membre, de la -0,7% (Croația) la 4,6% (Irlanda). Cu toate acestea, se preconizează că în următorii doi ani diferențele dintre ratele de creștere se vor reduce. În 2015 și 2016, se estimează că toate țările UE vor înregistra o creștere pozitivă. Tot în această perioadă, efectul întârziat al reformelor deja implementate ar trebui să se resimtă într-o mai mare măsură.
Revenire lentă la o creștere economică modestă
Redresarea înregistrată de UE pare să fie modestă în comparație cu alte economii avansate și în raport cu exemplele de redresări post-criză financiară din trecut, cu toate că și acestea au fost de regulă lente și fragile. Pe parcursul perioadei de prognozare, cererea internă ar trebui să beneficieze din ce în ce mai mult de avantajele unei politici monetare flexibile, de progresele înregistrate în reducerea datoriei private și de orientarea bugetară în general neutră. Investițiile private ar trebui să se redreseze treptat, beneficiind la rândul lor de îmbunătățirea perspectivelor la nivelul cererii și de efectele recuperării decalajelor, deși inițial ar putea fi stânjenite de importante capacități neutilizate. Consumul privat ar trebui să se dezvolte moderat în 2015 și 2016, fiind susținut de scăderea prețurilor produselor de bază și de creșterea veniturilor disponibile, pe măsură ce piața forței de muncă va cunoaște o ameliorare treptată. Consumul public ar urma să contribuie în mod marginal la creșterea economică. Pe fundalul unei creșteri moderate a comerțului mondial, este probabil ca exporturile nete să nu contribuie decât în mică măsură la creșterea PIB-ului în anii următori.
Ameliorare ușoară a condițiilor de pe piața muncii
Ritmul de creare a locurilor de muncă a fost moderat, iar ratele șomajului au scăzut ușor de la niveluri ridicate. Întrucât se așteaptă ca procesul de creștere economică să cunoască treptat o dinamică tot mai importantă, spre sfârșitul perioadei de prognozare ar trebui să aibă loc ameliorări mai consistente pe piața muncii. În 2016, rata șomajului ar urma să scadă la 9,5% în UE și la 10,8% în zona euro.
Tendința către o inflație mai mică a continuat în 2014 în statele membre ale UE, ca urmare a scăderii prețurilor produselor de bază și a unei încetiniri economice semnificative. Se estimează că inflația va rămâne foarte scăzută în 2014. Pe măsură ce activitatea economică se intensifică treptat și se înregistrează o creștere a salariilor, inflația va cunoaște probabil o creștere, fenomen la care contribuie și recenta depreciere a monedei euro. În UE, inflația este estimată la 0,6% în 2014, 1,0% în 2015 și 1,6% în 2016. În zona euro, inflația IAPC (indicele armonizat al prețurilor la consum) este estimată la 0,5% în acest an și la 0,8% în 2015, după care va crește la 1,5% în 2016.
Se estimează că reducerea deficitelor publice generale va continua. Ponderea deficitului în PIB ar urma să descrească și mai mult anul acesta atât în UE, cât și în zona euro, deși într-un ritm mai lent decât în 2013, ajungând la 3,0%, respectiv la 2,6%. Se preconizează că deficitele publice vor continua să scadă în următorii doi ani datorită consolidării activității economice. Orientarea politicii bugetare se estimează a fi aproape neutră în 2014 și 2015. Se estimează că ponderea datoriei în PIB va atinge un nivel maxim anul viitor atât în UE cât și la nivelul zonei euro, ajungând la 88,3%, respectiv 94,8 % (în conformitate cu definiția sistemului european de conturi 2010).

Comisia Europeana a publicat astazi cel de al saselea raport privind coeziunea economica, sociala si teritoriala in Uniunea Europeana. In ce priveste Romania raportul noteaza, printre altele, rata mare de crestere a disparitatilor dintre regiuni, cauzata de cresterea economica accentuata a regiunii capitalei (regiunea Bucuresti-Ilfov a inregistrat o crestere semnificativa a Produsului Intern Brut per capita de la 50% din media UE in 1995 pana la 120% din media UE in 2011). Documentul arată că politica de coeziune a UE contribuie la atingerea obiectivelor de creștere ale Strategiei Europa 2020, prin crearea de locuri de muncă și prin reducerea disparităților în interiorul Europei. În perspectiva perioadei 2014-2020, raportul schițează modul în care vor fi direcționate investițiile înspre domenii-cheie, precum eficiența energetică, ocuparea forței de muncă, incluziunea socială și IMM-urile, pentru ca investițiile să aducă beneficii maxime cetățenilor. Raportul analizează situația coeziunii în Uniune și evidențiază problemele cu care se confruntă autoritățile locale, regionale și naționale în lupta pentru a depăși impactul crizei economice și financiare. În special, în raport se constată că politica de coeziune a atenuat declinul dramatic al investițiilor publice, injectând resurse financiare extrem de necesare în multe state membre și creând o stabilitate financiară vitală pentru atragerea de investiții private. Investițiile din cadrul politicii de coeziune a UE pentru perioada 2007-2013 au produs deja rezultate. Cifrele de până la sfârșitul anului 2012 indică crearea a circa 600 000 de locuri de muncă noi, sprijinirea a 80 000 de întreprinderi noi, oferirea accesului la banda largă unui număr de 5 milioane de cetățeni și îmbunătățirea accesului la apă potabilă pentru 3,3 milioane de persoane. În plus, 5,7 milioane de persoane au fost ajutate să-și găsească un loc de muncă și încă 8,6 milioane au fost sprijinite în obținerea unei calificări. Investițiile din cadrul rundei financiare actuale, 2014-2020, se preconizează că vor fi chiar mai eficace, cu o direcționare mai bună înspre sectoare-cheie, precum economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, competitivitatea IMM-urilor, inovarea și ocuparea forței de muncă și incluziunea socială. Investițiile din cadrul politicii de coeziune a UE se vor cifra la peste 38 de miliarde de euro, destinați să susțină trecerea la o economie mai ecologică prin investiții în eficiența energetică și în energia din surse regenerabile – comparativ cu 16,6 miliarde de euro investiți în economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon în perioada 2007-2013. Conform planurilor de cheltuieli și acordurilor de parteneriate ale statelor membre, fonduri de până la 33 de miliarde de euro (reprezentând o creștere de aproape 10 miliarde de euro) vor susține IMM-urile Europei în eforturile lor de a deveni mai competitive. Peste 80 de miliarde de euro vor fi investiți în capitalul uman prin Fondul social european și prin Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. În raport se subliniază și necesitatea unei bune guvernanțe, afirmându-se că, în lipsa acesteia, nu se pot atinge rate semnificative de creștere și nici convergența economică regională. Deși guvernanța s-a îmbunătățit pretutindeni în Europa, investițiile vor continua să ajute la consolidarea capacității administrative în anumite state membre, prin formarea și sprijinirea personalului, pentru a asigura o utilizare robustă și eficace a banilor contribuabililor din UE.
Comentând pe marginea raportului, comisarul pentru politica regională afirma: „Raportul demonstrează cu claritate că politica de coeziune a devenit un instrument modern și flexibil de abordare a diferitelor provocări cu care se confruntă Europa. Această politică este acum brațul investițional al Europei: forță de reacție în caz de criză și forță strategică în ceea ce privește creșterea și generarea necesarelor locuri de muncă. Vremea subvențiilor uriașe pentru drumuri și poduri începe să treacă, întrucât multe state membre și-au redus decalajele în domeniul infrastructurii. Investițiile direcționate înspre inovare și o creștere economică ecologică vor crea locuri de muncă durabile și de calitate și vor spori competitivitatea regiunilor noastre. Însă criza și-a lăsat amprenta asupra multor orașe și regiuni. Disparitățile continuă să existe și avem încă multe de făcut. Aceste fonduri trebuie cheltuite cu înțelepciune pentru a obține rezultatele optime, în special în orașele și regiunile în care nevoile sunt cele mai urgente.”
Comisia lansează, de asemenea, o nouă Platformă pentru date deschise a politicii de coeziune pentru sprijinirea orientării mai intense înspre rezultate, pentru creșterea transparenței și pentru promovarea dezbaterii privind eficiența finanțării în cadrul politicii de coeziune. Utilizatorii pot explora datele raportului prin intermediul mai multor hărți și grafice interactive și pot, de asemenea, să includă comentarii.

            Inca de ieri ma tot intreb daca si in ce masura vizita vicepresedintelui american lanseaza de fapt campania electorala la prezidentiale…. Aparent putem spune ca startul a fost dat. „Poate ca ma adresez si viitorului presedinte…” spunea ieri chiar la inceputul discursului sau, vicepresedintele american Joe Biden la Bucuresti, unde (cel putin oficial) venise sa discute pe tema evolutiilor din Ucraina. De regula, temele cele mai importante ale unei vizite oficiale nu sunt neaparat si cele publice. Oricum, scurta sa remarca pare sa fie insa pincipalul scop al vizitei sale (indelung planificate) in Romania, mai ales ca despre evolutiile din imediata nostra vecinatate, Bucurestiul a putut afla probabil mult mai multe acum o saptamina de la secretarul general al NATO si mai ales de la adjuncta sefului CIA. Iar daca mai sunt neclaritati, atunci probabil ca toate se vor limpezi odata cu venirea sefului Pentagonului.
Trec peste faptul ca, cel putin teoretic, de regula alegatorul, fie el roman sau american, este singurul care trebuie sa stie de fapt cine este viitorul presedinte. Macar formal… Fie ca se afla in sala fie ca nu, viitorul presedinte al Romaniei sigur l-a auzit pe domnul Biden, care nu intimplator cred, s-a adresat publicului chiar de la Palatul prezidential. Si ce minunata „poza” de familie am putut vedea la Cotroceni! O „familie politica” evident, ce lasa iata, toate disputele intestine la o parte pentru a se bucura impreuna de prezenta la Bucuresti a Vestitorului primaverii. Caci altfel cum ar putea fi inteleasa vizita dlui Biden, mesagerul vestilor de bun augur, care calmeaza temerile si ne reasigura de sustinerea americana, ne confirma faptul ca suntem un lider regional incontestabil si ne indruma pe calea consolidarii independentei energetice – ca doar suntem, cum afirma domnia sa, intr-o pozitie privilegiata din acest punct de vedere… Sper ca am citit corect mesajele „numarului doi” american. Venite insa in actualul context regional si mai ales pe fond electoral, toate cele spuse de domnia sa nu par sa reprezinte realitatile interne ci mai degraba obiectivele Romaniei. Citite printre rinduri, toate acestea cred ca trebuie intelese mai degraba sub forma unor sarcini: „consolidati piata energetica interna (acum va ajuta Chevron), mizati pe sustinerea americana (aveti suficiente argumente de ordin strategic si militar la dispozitie) si in consecinta incercati sa obtineti pozitia de lider regional”. Ramine insa intrebarea: cine se poate achita de toate aceste sarcini? Si cine le poate duce la bun sfirsit? Sa presupunem totusi ca pina la urma lucrurile vor merge in directia buna. In principiu insa, lucrurile bune,(o spunea chiar Adrian Nastase la un moment dat, daca imi amintesc eu bine) costa mult si vin de regula in doze mici. Iar fostul premier cred ca este acum primul care sa confirme acest lucru…
Oricum, Romania a progresat in consolidarea statului dar mai sunt inca multe lucruri de facut… in consolidarea statului de drept si in tragerea la raspundere a demnitarilor, mai spunea vicepresedintele SUA, Joe Biden, subliniind ca Washingtonul va ajuta Bucurestiul sa ramina „pe drumul cel bun”. Ce nu a detaliat vicepresedintele american, cel putin in public, este: cu ce va trebui pavat acesta si daca doar cele enumerate mai sus sunt suficiente pentru ca Romania sa ramina pe acest drum. Ramin neclare si conditiile in care, spre exemplu, poate avea loc relansarea economica si cum anume vor putea fi atrasi investitorii, ori macar reformatata industria si implicit productia autohtona. Remarc si concluzia de final a liderului american: „O sa imi lipsiti, dle presedinte”, spunea Joe Biden la incheierea vizitei sale de la Cotroceni. Personal as spune ca trebuie sa fii mai atent la curtuazia tonului celor de la Casa Alba. La urma urmelor tot in Biroul Oval, George W Bush ii spunea textual (cu exact 10 ani in urma, sper ca imi amintesc corect) unui fost candidat la presedintia Romaniei. Citez din memorie: „…eu voi fi reales presedinte si domnul prim-ministru va fi ales presedinte…” am incheiat citatul. Primul a fost reales… al doilea insa, poate intimplator, nu.

      Recent am aflat ca cel mai mare acvariu din lume a fost deschis pentru turisti…. in China. Bazinul imens de sticla a doborit oficial mai multe recorduri mondiale cum ar fi cele pentru „cel mai mare dom subacvatic”, „cel mai mare bazin de acvariu”, „cea mai mare fereastra de acvariu” si „cel mai mare panou din acril”. Acvariul chinezesc are un volum total de apa de… peste 48 de milioane de litri si ofera vizitatorilor sapte zone cu diverse teme acvatice.. fiecare dintre acestea simbolizind o anumita parte a oceanului. Costul investitiei? Peste 800 de milioane de dolari, disponibili la vremuri de criza in China,( merita cred retinut aspectul), pentru un… acvariu.
In plus, cind majoritatea statelor dezvoltate, (poate doar cu exceptia Germaniei) abea se caznesc sa relanseze economia mondiala, China va inregistra in 2014 o crestere de 7,5%. O spun chiar specialistii Fondului Monetar International care sustin ca in 2015 cresterea va continua, cu conditia ca Beijingul “sa continue si eforturile pentru reechilibrarea economiei proprii”. Cresterea declarata “robusta” a celei de-a doua economii a lumii arata deasemenea si ca Beijingul, citez aici: ‘frineaza treptat expansiunea creditului si inregistreaza progrese in punerea in aplicare a proiectelor sale de reforma’… precizarea apartine tot FMI in raportul sau anual asupra perspectivelor economiei mondiale. In plus autoritatile chineze au promis recent sa accelereze reformele economice “devenite urgente”, prin acordarea “unui spatiu” mai larg capitalului privat, liberalizarea sistemul financiar, consolidarea cererii interne si printr-o atentie deosebita acordata investitorilor straini. Si daca in China se poate, de ce nu ar fi posibile toate acestea si in Europa, inclusiv mari investii si proiecte esentiale pentru infrastructura, de genul celor pomenite mai sus si de care tot vorbim in Romania. Stiu ca ideea a devenit deja parte a folclorului nostru urban, dar totusi oare cit de dificil ar fi in mod real un astfel de set de proiecte? Si de ce oare ceea ce inclusiv in state cu un potential economic relativ modest este deja realitate, nu poate fi realizat si in Romania.
Trenuri de mare viteza? Am vazut in multe state europene si oricit de super-tehnologizate ar parea, in cele din urma sunt doar… trenuri… nu folosesc tehnologie spatiala si in plus functioneaza deja de decenii intregi in lume. Daca toate acestea par a fi, la prima vedere, imposibil de realizat in Romania, principalul motiv pare sa fie mai degraba unul legat de decizie (eventual lipseste o vointa ferma) si nu este neaparat o problema de tehnologie sau chiar de finantare. Marile companii internationale din domeniu par a fi mai degraba interesate de managementul infrastructurii decit de implicarea fizica in proiectul propriu-zis, iar exemple in acest sens sunt suficiente. In ultimele doua decenii, proiecte de zeci si zeci de miliarde de euro, implementate de companii internationale de top, care au si beneficiat de facilitati si (inclusiv) sustinere din partea autoritatilor, s-au soldat cu un numar jenant de mic de kilometri construiti. In plus, Romania a fost aparent, nu doar un client bun platnic, dar a beneficiat si de „preturi preferentiale”, raportat atit la cele de pe piata cit si la proiectele similare europene.
Ca simplu cetatean, sincer nu ma mai intereseaza acum cine si in ce fel reabiliteaza , modernizeaza si extinde infrastructura autohtona, fie ea rutiera sau de cale ferata. Totul se reduce in esenta cred, la respectarea legislatiei, inclusiv cea europeana si la raportul costuri-calitate. Si daca cei ce vor construi suspendatele si trenul de mare viteza vor fi din China, atunci putem sa stam linistiti, cel putin din doua motive: Gemania si Franta au incheiat deja contracte-mamut de multe miliarde de euro (un bun exemplu, cred), iar daca te uiti pe harta Chinei (dar si in statiile ei de cale ferata), te cuprinde invidia. Pe mine cel putin, cu siguranta.
Ce putin oficial, la nivel de declaratii, Romania vizeaza acum sa devina poarta de intrare a Chinei în Europa, nu doar prin portul Constanta ci si prin realizarea unor proiecte de investitii care sa demonstreze nivelul tehnologic atins de economia chineza. La 65 de ani de la stabilirea relatiilor diplomatice bilaterale, dupa o perioada de stagnare, se vorbeste tot mai serios acum de parteneriatul dintre cele doua tari, in contextul unei situatii vazuta de multi ca “win-win”, o situatie in care atit Bucurestiul, dar si Beijingul, doresc sa valorifice momentul initiat de vizitele reciproce la nivel inalt din 2013. Devine din ce in ce mai clar si faptul ca nu se poate vorbi de nici un fel de retineri in relatia Europei cu China, mai ales ca si la Beijing deschidere si interes, exista, iar Romania are teoretic sansa sa se implice direct pentru consolidarea relatiilor dintre UE si China, in context spre exemplu, fiind mentionata public ideea “proiectului noului Drum al Matasii, cuprinzind regiunea Marii Adriatice, a Marii Negre si a Marii Caspice” care reprezinta o oportunitate unica pentru statele ca Romania, aflate la punctul de contact intre zona euro-atlantica si cea euro-asiatica. Daca adaugam si faptul ca, momentan, relatia economica Europa – China este una complementara, adica partenerii au nevoie unul de celalalt, perspectivele imediate pentru esticii Uniunii Europene sunt favorabile. De ce? Pentru ca aici mai sunt inca necesare (si posibile) proiecte de amploare in infrastructura. In plus, interesul european in relatia cu China nu este legat doar de schimburile economice, ce se apropie deja de vreo 500 de miliarde de euro, dar este inclusiv unul politic. Iar contextul international este evident. Cel putin pentru Romania, ar mai fi un aspect interesant. Companiile din China, angreneaza de regula in contracte si companiile locale, ceea ce inseamna in mod real ca beneficiarii proiectelor putem fi tot noi, ca angajati ai acestor companii si nu doar ca utlizatori. Iar aici se poate vorbi si de o diferenta fundamentala de abordare. Ca atare acum, este posibil ca trenul de mare viteza sa fie nu doar „made in Italy” sau „made in Germany” dar si „made in Romania”, pentru ca este indiscutabil diferit (in cazul de fata) modul in care, odata inceput proiectul, companiile din China se implica la nivel decizional. Si atunci cine stie, poate are sansa sa apara si autostrada suspendata, „made by oricine ar fi”, de care oricine dintre noi spera sa aiba parte in aceasta viata si nu in urmatoarea..