Fostul sef al Volkswagen, Martin Winterkorn spunea, in 2007 cred, chiar in Statele Unite, ca obiectivul mandatului sau era ocuparea primei pozitii in ierarhia mondiala a constructorilor auto. In iulie anul acesta Volkswagen chiar il depasise pe rivalul sau Toyota, dar nemtii nu si-au savurat victoria decit… vreo doua luni. Acum specialistii spun ca actuala criza pune sub semnul intrebarii chiar si existenta grupului in sine, pentru ca amenzile in scandalul emisiilor ar fi doar inceputul declinului si asta intrucit Volkswagen poate incasa penalitati usturatoare pe pietele auto (chiar si de sapte ori mai mari) decit amenzile, iar conform legislatiei americane, compania germana poate ajunge sa plateasca inclusiv despagubiri de peste 18 miliarde de dolari, o suma care depaseste profitul operational din 2014. Oricum locul 1 l-au scapat si mai ales reputatia germana pare sa fie grav afectata, daca nu chiar pierduta si poate ce este mai important acum… scandalul ajunge sa-i afecteze si pe alti prodcatori germani importanti. S-a vobit de BMW si Daimler iar in conditiile in care guvernul de la Berlin sustine (un lucru evident dealtfel) ca industria lor auto este si va ramane un pilon important al economiei, in cazul adincirii crizei la Volkswagen, analistii adauga ca aceasta ar putea fi una mult mai periculoasă decit cea provocata de Grecia.. („Dintr-o data, Volkswagen a devenit un risc mai mare pentru economia germana decit criza datoriilor din Grecia”, a declarat Carsten Brzeski, economist şef la ING). In plus, aceiasi analisti mai spun ca tocmai aceasta dependenta de sectorul auto ar putea deveni un potential pericol pentru economia germana, as adauga eu cu implicatii europene, iar daca vinzarile auto vor scadea, acest lucru va afecta si furnizorii si odata cu ei intreaga economie trans-euroeana. In plus, daca vinzarile Volkswagen vor scadea doar in SUA in lunile urmatoare, acest fapt va avea un impact imediat nu doar asupra companiei ci si asupra intregii economii germane. Dealtfel, industria auto ofera acum in Germania locuri de munca pentru 750 mii de persoane, mai exact unul din sapte nemti este implicat direct sau indirect in productia auto, iar ceea ce parea, la inceput doar un litigiu comercial, poate si concurential, se profileaza incet dar sigur intr-un potential nou factor declansator pentru… o noua criza, dupa ce, citez aici: „economia germana a fost lovita in centrul sau, in marca sa inregistrata – Made in Germany”. O economie pe care multi o privesc , poate, cu invidie si in care Volkswagen a fost mult timp simbolul excelentei tehnice si eficientei comerciale, motiv pentru care automobilele si componentele auto au fost cea mai importanta parte a exporturilor germane, cu vinzări in toata lumea de peste 200 de miliarde de euro (doar in 2014I, ceea ce reprezinta a cincea parte din totalul exporturilor Germaniei.
Ce urmeaza in aceste conditii? Asa cum am mai spus, poate fi un moment de cotitura pentru intrega industrie auto, poate fi si momentul trecerii (mai mult sau mai putin fortate) la o tehnologie noua si mai ecologica – nu stiu daca momentan se poate fara motoarele diesel – dar vom vedea. Asa cum arata acum lucrurile, cred ca ramine deocamdata si o intrebare cu raspuns deschis, probabil pina la momentul in care va fi clar si cine cistiga daca economia germana si pe cale de consecinta cea europeana, se vor duce la vale in contextul deloc lipsit de importanta al negocierilor transatlantice. Comisia Europeana spune de exemplu ca va negocia un acord de liber schimb rezonabil si echilibrat cu SUA, iar din „Orientarile politice ale presedintelui Juncker” remarc faptul ca: „Este anacronic ca, in secolul XXI, europenii si americanii aplica in continuare taxe vamale pe importurile din SUA si UE. Acestea ar trebui eliminate, rapid si in totalitate. Comisia Europeana sustine liberul schimb, dar nu doreste sa sacrifice normele europene in sectoare precum siguranta alimentara, sanatatea, protectia sociala si protectia datelor sau diversitatea culturala. De asemenea, UE nu va admite ca jurisdictia instantelor europene sa fie limitata de regimuri speciale care restring accesul la instantele nationale sau care permit unor instante secrete sa aiba ultimul cuvint in litigiile dintre investitori si autoritatile de stat”… Pina atunci insa, sunt convins ca asa cum spun unii – scandalul va lua o amploare si mai mare. Asta dupa ce se va descoperi ca nemtii foloseau inca un soft pirat care facea masina lor sa para nu doar mai mare, dar chiar si cu mai multe scaune… decit are….

Anunțuri

Considerata (as adauga eu nu cu mult timp in urma) “tigrul Europei de Est”, cu referire evidenta la potentialul ei de crestere economica, Romania experimenteaza acum o veritabila renastere economica, in timp ce piete mai dezvoltate din Europa inca se chinuie in recesiune.  Afirmatia nu imi apartine, ea fiind facuta de cnbc.com.  o platforma media internationala a televiziunii NBC. Potrivit site-ului, economia Romaniei a cunoscut in primul trimestru  cea mai importanta crestere din ultimii doi ani,  lucru constatat nu doar de CNBC dar si de rapoartele (de regula bine argumentate) ale Financial Times respectiv The Economist, documente care consemnau si ele aceasta evolutie peste asteptari. Pe fondul crizei elene, o situatie ce afecteaza increderea in zona euro dar si a evolutiilor volatile de pe pietele din China, Romania, dar si alte state din regiunea emergenta europeana au devenit, spun specialistii, un adevarat “refugiu”… intreaga zona avind insa de cistigat mai ales de pe urma apropierii comerciale de Germania, cea mai mare economie din Europa, (afirmatia ii apartine lui Bob Parker, consilier financiar al Credit Suisse). Criza datoriilor care surprinzator cel putin pentru mine, a afectat vizibil mai putin Grecia (asa dupa cum am putut inclusiv eu remarca direct la fata locului in aceasta vara) decit afluxul masiv de migranti ilegali in insule, o tragedie umana care tinde sa se transforme si intr-o reala problema economica si mai ales sociala, (criza elena cum spuneam) a pus insa suficienta presiune pe Romania (si pe Bulgaria) tari care au fost si sunt vulnerabile prin prisma legaturilor  puternice ale sectoarelor lor bancare cu Grecia, dar si tari care au reusit (se pare acum) sa recupereze, spun analistii, mai ales prin volumul exporturilor spre Europa. Aparent e greu de spus daca (si mai ales ce anume) am cistigat pe fondul convulsiilor politice interne, dar spun unii analisti „Europa Centrala si Romania arata foarte bine”… precizarea ii apartine lui Charles Robertson, economistul-sef al bancii de investitii pe pietele emergente Renaissance Capital, citat tot de CNBC.  Aceiasi care afirma si ca  investitorii ar trebui sa se orienteze tot mai des catre estul Europei (si sa vizeze in special Romania), pentru “a se adaposti” de volatilitatea de pe piata chineza si criza greceasca. Pina aici e bine insa in ce fel vom rezista celui de-al doilea soc, creeat de valul masiv de refugiati catre statele europene si cum vom putea sa gestionam fiecare separat (dar si toti impreuna) problemele si imensa drama umana a refugiatilor (care tinde sa se transforme intr-o reala tragedie judecind dupa cele mai recente imagini din insula greaca Kos), ramine inca de vazut. Cel putin la prima vedere, Italia, Grecia si prin extensie toata zona balcanica rasariteana a  Europei, va necesita un plan serios de interventie si ample masuri de ordin logistic (as spune fara precedent), masuri care ar include printre altele, alocarea de fonduri si ajutoare materiale intr-un cuantum acum imposibil de evaluat. Gestionarea problemelor dar si a necesitatilor unor mase imense de oameni (se pare de ordinul milioanelor) va insemna cu siguranta gasirea si alocarea de fonduri substantiale, un demers umanitar necesar, in urma caruia insa, nu se poate inca sti  clar daca Tigrul European (tocmai trezit) va mai avea putere apoi sa si alerge.

 

Pentru doritori mai multe detalii aici:

http://www.cnbc.com/emerging-europe-romania/

România va aplica, de anul viitor, una dintre cele mai mici cote de TVA standard la alimente, practic o medie a TVA-ului la nivel european, devenind astfel, cel putin teoretic, mai competitivă si in plus, spune ministrul finanţelor, vor fi mai putine taxe. În acelasi timp insa partea română poartă acum discuţii cu oficialii Comisiei Europene pentru a-i convinge că reducerea este sustenabilă. Cea mai importantã modificare adusa cadrului fiscal se referã evident la scãderea TVA de la 24 la 19 procente, dar Codul fiscal prevede printre altele si renuntarea la acciza de 7 eurocenti pe litrul de carburant, respectiv eliminarea taxei pe constructiile speciale sau asa numita taxã de stâlp. De retinut însã este faptul cã impactul mãsurilor de relaxare fiscalã, prevãzute în noul Cod, se ridicã la aproximativ 17 miliarde de lei ceea ce creeazã un deficit mai mare decât cel asumat initial. În opinia ministrului Teodorovici insa, toate măsurile vizate în Noul Cod fiscal vor face ca puterea de cumpărare a românului să crească, intenţia Guvernului fiind legată acum de stimularea consumului dar şi a investiţiilor. In ceea ce priveste taxele si impozitele romanilor, acestea nu vor creste, ne asigura ministrul finantelor, chiar daca acest lucru ramine inca sa fie confirmat si practic. Ramine deasemenea de vazut si daca deficitul bugetar prognozat va putea fi sustinut, in conditiile in care Executivul considera si ca, odata cu introducerea Noului Cod fiscal, cresterea economica se va putea simti efectiv in buzunarul fiecaruia dintre noi. In plus, spune ministrul finantelor, odata cu reducerea de taxe, se mai are in vedere si aplicarea lor intr-un cuantum mai redus, in opinia sa, toate masurile vizate in Noul Cod fiscal fiind luate pentru ca puterea de cumpãrare a românului sã creascã, (scopul fiind legat acum de stimularea consumului dar si a investitiilor), aceasta urmind sa fie principala prioritate începând din luna iulie a acestui an. In acest sens, potrivit ministrului Finanţelor, există chiar şi posibilitatea ca reducerea TVA-ului la 19% să aibă loc mai devreme decit se prognozase pina acum.

Detalii suplimentare si interviul pe larg pot fi gasite aici:

http://www.politicaromaneasca.ro/video_ministrul_finantelor_la_rra_taxele_si_impozitele_romanilor_nu_vor_creste-23589

O spun citiva dintre cei mai cunoscuti analisti si comentatori pe probleme de politica interna cu care am avut recent onoarea de a dialoga in contextul dezbaterii privind guvernarea dar si a solicitarilor presedintelui Klaus Johannis… (multumesc in acest sens pentru opiniile lor domnilor profesori: Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Iancu si Radu Magdin, respectiv maestrului Ion Cristoiu). Am intrebat in context care poate fi solutia? Profesorul Ion Bogdan Lefter: „Nu o discutie de fond trebuie avuta in acest moment ci o discutie iarasi doar de principii ale functionarii democratiilor. Daca un guvern merge bine, daca economia duduie nu inseamna de exemplu ca nu mai facem alegeri ca sa nu intrerupem aceste fenomene. Exista niste reguli ale politicii si regulile politicii presupun alegeri la anumite termene, anumite proceduri ori demisii in cazul in care se declanseaza urmarirea unor demnitari importanti. Prin urmare, tipurile de argumentatii pe care domnul Ponta si sustinatorii sai le avanseaza in spatiul public nu sunt de fapt in chestiune cum spunea cindva Maiorescu. In acest fel intram intr-o infinita discutie care avanseaza fie catre continutul dosarului, fie catre analiza situatiei generale a Romaniei actuale, o discutie in care intotdeauna vor exista argumente pro si contra dar care ocolesc problema momentului”. L-am intrebat in context si pe dl profesor de drept constitutional Gheorghe Iancu, cum crede domnia sa ca se poate solutiona aceasta disputa. Raspunsul… „Numai politic. totul se discuta numai politic. Si o sa ma intrebati ce inseamna politic. Inseamna social. Adica tot ce inseamna politica inseamna ca faci pentru societate. Ca urmare, in conditiile astea, ei (parlamentarii) trebuie sa voteze numai din punctul de vedere al socialului, adica ce are de cistigat, mai concret, societatea. Din punctul de vedere juridic, apropo de comisie, ei n-ar trebui sa se duca la dosare, ci ar trebui sa discute numai din punctul de vedere acesta social”. Ce spune insa analistul si comentatorul politic Radu Magdin, consilier al premierului Victor Ponta: „Cert este ca situatia este mai complicata decit atit, mai complicata inclusiv din punct de vedere legislativ, economic si nu numai. Inclusiv din punct de vedere al contextului regional, al securitatii in regiune in momentul actual. Noi (Romania) suntem, in momentul de fata, factorul de stabilitate si de securitate in sud-estul Europei si la Marea Neagra din perspectiva tuturor partenerilor nostri. O criza politica si institutionala de la noi va dati seama cit de bine prieste pentru toata lumea, mai ales in contextul in care Ucraina este agitata, sunt si alegerile locale in Moldova cu posibile consecinte geopolitice si nu numai. Separat de acest lucru, in momentul de fata se trece prin Parlament si Codul Fiscal, dar se iau si o serie de masuri care tin de competitivitatea noastra”…

Discutia poate fi gasita integral pe site-urile: romania-actualitati.ro si politicaromanesca.ro

„Nici un stat din cadrul Parteneriatului Estic nu este pregatit sa i se ofere perspectiva aderarii la UE”, a afirmat recent la summit-ul de la Riga presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker. „Nici ele nu sunt pregatite si nici noi nu suntem pregatiti pentru aceasta”, a continuat el. Ceea ce ma mira insa nu este aceasta tardiva concluzie a presedintelui Comisiei, (la care s-a raliat dealtfel si presedintele Consiliului European Donald Tusk, sugerind ca Republica Moldova, Ucraina si Georgia nu au perspective clare de integrare europeana, cu precizarea ca relatiile Uniunii Europene cu tarile din Parteneriatul Estic vor continua in mod etapizat), ci reactia poate prea severa si extrem de prompta a Washingtonului care, prin vocea presedintelui Obama (aflat, sa nu uitam la final de mandat), transmite sustinut oarecum indirect si de partenerii sai britanici, un mesaj total diferit de cel al corului continental (mai ales dupa ultima intrevedere la Casa Alba cu secretarul-general al NATO, Jens Stoltenberg). Aflati mai aproape de Riga decit Berlinul si Parisul, liderii de la Varsovia si Bucuresti par a vedea si ei altfel concluziile recentului summit, plecind chiar de la declaratia presedintelui Johannis… aparent mai transanta, care a mers mai departe de Declaratia oficiala de la finalul intilnirii  de la Riga spunind la revenirea sa in tara ca: „Uniunea Europeana trebuie sa mentina deschisa perspectiva integrarii pentru statele partenere”. O pozitie est-europeana care insa concorda mai degraba cu recentul Comunicat al Departamentului de Stat american, in care se spune ca Statele Unite: „sustin eforturile Uniunii Europene vizind intensificarea cooperarii si parteneriatului cu Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova si Ucraina” dar sunt deasemenea si „hotarate sa sustina si alte initiative care promoveaza democratia si buna guvernare, consolideaza securitatea energetica, lupta impotriva coruptiei si ajuta la dezvoltarea economica si sociala in statele din cadrul Parteneriatului Estic”. Este cred cel mai probabil acea „cale”, pe care se poate crea in continuare, citez aici: „o alianta sustinuta de SUA, care sa se intinda de la Marea Baltica pina la Marea Neagra si Turcia”, asa dupa cum notau recent analistii Stratfor. La capetele acestui arc de frontiera europeana se afla insa tarile scandinave si respectiv Republica Moldova, predispusa si ea din ce in ce mai mult modelului neutru al Finlandei, pe fondul crizei financiare de la Chisnau despre care un fost diplomat american, James George Jatras, directorul Initiativei Parteneriatul Estic din cadrul Institutului American in Ucraina, spunea recent ca „ameninta tot mai mult stabilitatea tarii”. Daca luam in considerare insa ca noul premier Chiril Gaburici se va intilni acum pentru prima data cu omologul sau rus Dimitri Medvedev, in cadrul Reuniunii CSI care va avea loc chiar miine pe 28 si 29 mai la Burabai, in Kazahstan si planifica inclusiv o discutie privind: relatia economica bilaterala, situatia cetatenilor moldoveni care merg la munca in Rusia si relansarea convorbirilor 5+2 in chestiunea transnistreana, (in conditiile in care potrivit radioului public din Armenia, oficialii armeni si belarusi ar fi refuzat la Riga sa semneze o declaratie comuna care sa condamne anexarea peninsulei Crimeea) dupa ce acum un an (la ONU), Armenia si Belarusul membre ale Parteneriatului Estic recuperasera deja o parte a memoriei comune din epoca sovietica, jocul ramine se pare deschis. Sa vedem acum si ce va spune  „Declaratia finala” de la Burabai.

Proiectul noii Legi a Educaţiei va fi pus în dezbatere publică luna viitoare, a anunţat ministrul Sorin Câmpeanu care a mai spus ieri si că intre principalele puncte ale actului normativ se află şi admiterea la liceu, pentru care s-ar putea da – iata – din nou examen de admitere. Anunţul ministrului Câmpeanu vine în contextul în care organizaţiile studenţeşti au cerut deja public modificarea actualei legi a educaţiei. Studenţii au şi ocupat săptămâna trecută amfiteatrele din mai multe centre universitare, fiind nemulţumiţi, printre altele, de subfinanţarea din învăţământ. Principala nemultumire este insa legata de reprezentativitate (la nivelul conducerii activitatii universitare) si de ce nu, de bani. Surprizator, la intrebarea mea privind necesitatea unei noi Legi a educatiei, domnul ministru Sorin Câmpeanu, spune ca „un nou proiect de lege NU ar fi nici opţiunea si nici dorinţa Ministerului Educaţiei şi cercetării”. Domnia sa spune ca este vorba de o „solicitare a sistemului”, fie că vorbim de învăţământul preuniversitar, fie că vorbim de învăţământul superior sau de activitatea de cercetare… este deci o solicitare GENERALA.
Dupa centralizarea acestor argumente, pentru o corelare cu alte reglementări, pentru o corelare cu contextul actual în care ne găsim, dar si pentru o mai bună corelare cu mediu socio-economic,vorbim de o cerinţă unanimă şi nu în cele din urmă – spune ministrul educaţiei – este necesară si o corelare între articolele aceluiasi act normtiv. Actuala lege 1 – Legea educaţiei naţionale din anul 2011 a generat necesitatea modificării succesive prin mai multe ordonanţe de urgenţă în cele mai multe cazuri pentru a asigura corelarea între diferite prevederi ale aceleaşi legi care conţine foarte multe lucruri ce sunt fără doar şi poate necesare şi binevenite pentru un sistem al educaţiei, dar conţine, spune ministrul şi alte lucruri care s-au dovedit a fi discutabile tocmai din cauza adoptării ei prin asumarea răspunderii, fără o consultare a celor implicaţi în sistemul de educaţie (şi mă refer aici la cadre didactice, sindicate, asociaţii ale studenţilor, asociaţii ale elevilor, ale părinţilor) şi nu în ultimul rând, la punctul de vedere al angajatorilor ca beneficiari finali ai resursei formate în sistemul de educaţie. Si totusi l-am intrebat in aceste conditii pe dl ministru Sorin Câmpeanu, dat fiind ca urmeaza o consultare publica pe noul proiect de lege a educatiei ce spun cei direct implicati? Cea mai mare parte a problemelor ridicate, afirmă domnia sa sunt comune: se referă la modalitatea de fundamentare a calculului costului standar per elev, se referă la modul de organizare, se referă la curriculă, la calitatea manualelor, dar se referă si la infrastructură.
Cât despre ceea ce spunea recent doamna Raluca Turcan – vicepresedinte al PNL, conform careia: ” Ministerul Educaţiei pregăteşte o surpriză majoră cadrelor didactice şi personalului didactic auxiliar navetist din toate şcolile, o decizie ce prevede ca decontarea abonamentelor lunare să se facă odată cu hotărârea de guvern data de către autoprităţile locale”, domnul Câmpeanu spune că, dimpotriva… De 18 ani, naveta cadrelor didactice se decontează exact prin bugetul autorităţilor locale. Prin Legea statutului personalului didactic 128/1997, era prevăzută această decontare, iar primăriile mai sărace (pentru a se evita discriminarea) au în completare, prin bugetul de stat, sume defalcate de TVA, pentru necesarul acestor costuri de transport, se decontează transportul integral, fără plafon, atit auto cit şi feroviar, respectiv naval. Singura excepţie este la transportul feroviar, unde se decontează integral însă la nivelul transportatorului CFR. dacă sunt transportatori alternativi. În plus, se introduce şi posibilitatea decontului pentru situaţiile în care cadrele didactice se deplasează cu autoturismele propietate personală. Mai multe detalii se pot gasi insa la adresa:
http://www.politicaromaneasca.ro/ministrul_educatiei_invitat_la_radio_romania_actualitati-22930

Nu cred ca presedintele Iohanis are nevoie sa-i ia cineva apararea. Banuiesc ca poate si singur sa dea replica celor care il critica mai mult sau mai putin direct sau subtil. in fine. Poate ca nu as fi scris nimic astazi daca nu as fi vazut totusi postarea fostului presedinte Traian Basescu caruia probabil ii lipseste excesiv de mult, aproape organic, atentia din perioada Cotrocenilor (sunt convins ca lucreaza si atent si intens la acest aspect, dar voi reveni altadata insa asupra acestui lucru). Iar el, dl Basescu, a tinut neaparat (asa paternalist) sa-i arate inca o data actualului presedinte ca face o greseala prin acceptarea numirii ministrului Eugen Terodorovici la Finante. Trec si peste faptul ca anterior, in timpul mandatului sau dl Basescu il acceptase si el (fara rezerve cel putin exprimate) pe fostul sef de la Fondurile Europene (ii lipise doar bine cunoscutele etichete de „dandy” si asta doar pentru ca probabil nu a acceptat ca un om politic, din punctul meu personal de vedere destul de rezervat, poate sa tina si la imaginea proprie mai ales daca are permanent de-a face cu oficialii europeni). Nota bene – am fost si eu la Bruxelles si nu am remarcat o predilectie deosebita in vestimentatie a functionarilor europeni pentru pinza de sac. In plus, am avut ocazia sa-l si cunosc personal pe ministrul Teodorovici si mi-a facut impresia ca este un om pregatit profesional si cu un bun simt natural, care probabil l-a si impiedicat sa-i raspunda (de fiecare data) fostului presedinte. In fine. Nu voi reveni asupra lipsei recurente de eleganta politica a dlui Basescu, domnia sa fiind ultimul pe care sa il suspectezi de fair-play. Cert este ca am remarcat cu placere ca nici noul ministru al finantelor si nici presedintele Iohanis nu au intrat in jocul declaratiilor stupide. Altminteri, plecind de la acelasi tip de argumente, puteam sa vedem cum ministrul „dandy” s-ar fi prevalat la rindul sau spre exmplu de calvitia fostului presedinte sau cine stie poate chiar si de atit de cunoscuta teorie a flotabilitatii celor doua cuburi de gheata si respectiv de implicatiile acesteia… O situatie care sigur m-ar fi facut sa inchid televizorul. Parafrazind insa o afirmatie a unui coleg de breasla si prieten, ma bucur sincer ca presedintele Iohanis este consecvent si (in ciuda tuturor celor care nu contenesc sa se mire si sa analizeze toate gesturile si atitudinea domniei sale) nu incearca nicicum sa-si faca loc in „balonul” nostru atemporal dimbovitean cu pretentii politice. Voi mai spune insa doar atit. Daca ministrului Teodorovici ii reproseaza fostul sef al statului decizia la votul din Parlament in cazul Sova, nu vad de ce acest lucru ar fi cu mult mai grav decit „increderea” netarmurita cu care ex „liderul” de la Cotroceni a investit-o si o crediteaza inca, pe fosta, prezenta si viitoarea dumnealui protejata Elena Udrea (inca de pe vremea numirilor sale succesive in diverse posturi importante din Guvern dar si de la Presedintie). „Legea lui Ohm”, pentru cine inca si-o mai aduce aminte, poate fi totusi o explicatie. Iar comentariile… va apartin.