Posts Tagged ‘Comisia Europeana’

74% dintre romani se declară optimiști în legătură cu viitorul Uniunii Europene (față de 56% media UE), cu 11% mai mulți în 2014 față de 2013, conform ultimului Eurobarometru publicat de Reprezentanța Comisiei Europene în România. 60% dintre romani au încredere în Uniunea Europeană, procent mult superior celui referitor la instituțiile naționale. 68% dintre români se simt cetățeni europeni (în creștere față de 56% în 2013) și jumătate din cei intervievați consideră că își cunosc drepturile de cetățeni europeni. Marea majoritate a românilor (74%) consideră că Uniunea Europeană se îndreaptă în direcția cea bună și 59% dintre ei au o imagine pozitivă asupra UE, ceea ce îi plasează pe locul al doilea după polonezi.
Angela Filote, șeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România declara astăzi că este încurajată de optimismul românilor atunci când vine vorba de viitorul Uniunii Europene și de încrederea lor în Comisie și Parlamentul European, precizând că este îmbucurător faptul că tot mai mulți români se simt cetățeni europeni, își cunosc drepturile și se consideră bine informați în legătură cu politicile europene. In plus românii sunt preocupați, la nivel național, de șomaj și inflație, precum și de starea sistemului sanitar și de asistență socială, dar consideră că situația economiei europene este una bună (54%) și sprijină moneda unică (65%)
Referitor la prioritățile UE datele arată că românii susțin, într-o mai mare măsură decât ceilalți europeni, atât cele șapte inițiative ale strategiei „Europa 2020” (procente cuprinse între 66% și 89%), cât și prioritățile Comisiei Juncker în materie de migrație (74%), energie (75%), securitate și apărare (78%). Politica de extindere a Uniunii Europene se bucură, în rândul românilor, de un sprijin de două ori mai ridicat decât media europeană (72% față de 39%). Toate aceste date şi multe altele sunt cuprinse în raportul naţional al ediţiei de toamnă 2014 a Eurobarometrului de Opinie Publică, realizat la cererea Comisiei Europene. Sondajul a avut în vedere, pentru analiză, datele culese în perioada 8 – 17 noiembrie 2014 şi a fost realizat la doar o săptămână de la începerea mandatului noii Comisii Europene (include întrebări referitoare la prioritățile politice prezentate de președintele Jean-Claude Juncker în data de 15 iulie 2014). De asemenea, colectarea datelor a fost făcută la puțin timp de la prezentarea de către Comisia Europeană a previziunilor economice de toamnă, ce arătau o creștere economică ușoară pe ansamblul celor 28 de state membre și o rată a șomajului în scădere față de 2013, precum și în contextul unui an electoral într-o serie de state membre, inclusiv România.

Documentul subliniază în concluziile sale că investițiile în educație sunt esențiale pentru combaterea efectelor crizei economice. În România, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor a crescut cu mai mult de 10% din 2007 până în prezent, vorbim aici se pare de o excepție pozitivă la nivel european, conform celui mai recent raport publicat de Comisia Europeană. Totodată, spre deosebire de alte state membre, România a avut o politică de ridicare sau protecție a plafonului minim de salarizare, ceea ce a condus la reducerea discrepanțelor salariale, se mai spune în document.
Însa în ceea ce privește combaterea efectelor recesiunii prin formare profesională și învățământ, România înregistrează o rată peste media UE a tinerilor care nu sunt implicați în niciun fel de activitate (16% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, față de 13% media UE28 în 2013). În perioada 2007 – 2012, România este statul membru cu cea mai mare reducere a investițiilor în educație (40%), urmată de Ungaria (30%), Marea Britanie, Letonia, Grecia, Italia și Portugalia (cu aproximativ 20%). Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, spune că: „crearea de locuri de muncă reprezintă misiunea noastră cea mai urgentă”, iar consecințele crizei îngreunează și mai mult situația. În cadrul acestei analize s-a constatat că este necesar să se pună în aplicare reformele structurale, precum și măsurile – atenție – „de sprijinire a consumului și a cererii”. „Avem nevoie de investiții suplimentare în oameni, pentru a îmbunătăți educația, cursurile de formare și măsurile de activare destinate cetățenilor europeni, astfel încât aceștia să fie mai pregătiți pentru piața muncii”.
Aparent ofensiva privind investițiile a Comisiei Juncker va permite obținerea unor progrese reale și substanțiale în aceste domenii cruciale. În acest sens, studiul Comisiei Europene prezintă comparativ cei mai recenți indicatori din sfera socială, concentrându-se pe crearea locurilor de muncă, creșterea productivității și combaterea șomajului dar și a sărăciei. De asemenea, raportul dedică un capitol consecințelor crizei economice asupra nivelului de convergență dintre statele membre ale Uniunii, în ceea ce privește gradul de ocupare, productivitatea muncii și nivelul produsului intern brut. Potrivit studiului, statele membre care oferă locuri de muncă de calitate, investesc în capitalul uman și iau măsuri eficiente de protecție socială sunt mai rezistente în fața crizei economice.

Persistă riscuri care amenință perspectivele economice în Europa
Riscurile care planează asupra perspectivelor de creștere continuă să domine pe fondul tensiunilor geopolitice, al instabilității piețelor financiare și al posibilității ca reformele structurale să fie incomplet implementate. Riscurile care amenință perspectivele inflației se mențin la un nivel echilibrat. Previziunile de toamnă ale Comisiei Europene indică pentru restul anului o creștere economică redusă, atât în UE, cât și în zona euro. Pentru anul 2014 în ansamblu, creșterea reală a PIB-ului va atinge, potrivit estimărilor, 1,3% în UE și 0,8% în zona euro. Creșterea ar urma să se accelereze ușor în cursul anului 2015, atingând 1,5%, respectiv 1,1%, pe fondul îmbunătățirii cererii externe și interne. În 2016 se așteaptă o intensificare a activității economice până la 2,0%, respectiv 1,7%, datorită consolidării sectorului financiar (în urma amplei evaluări efectuate de Banca Centrală Europeană și a progreselor înregistrate în realizarea uniunii bancare), precum și datorită recentelor reforme structurale care încep să dea roade.
Comisia Europeană consideră că redresarea economică începută în cel de-al doilea trimestru al anului 2013 este încă fragilă, iar relansarea economică este încă slabă în multe state membre. Încrederea se situează la un nivel mai scăzut decât în primăvară, reflectând riscurile geopolitice tot mai importante și perspectivele economice mai puțin favorabile existente la nivel mondial. În ciuda condițiilor financiare favorabile, redresarea economică din 2015 va fi lentă. Această situație reflectă diminuarea progresivă a efectelor crizei, cu o rată încă ridicată a șomajului, cu un nivel important al datoriei și cu o rată scăzută de utilizare a capacității. Recenta evaluare amplă a Băncii Centrale Europene a estompat incertitudinile cu privire la soliditatea sectorului bancar; totodată, îmbunătățirea condițiilor de finanțare ar trebui să ajute la redresarea activității economice. În 2016, consolidarea cererii interne și străine și continuarea unei politici monetare flexibile, asociată cu costuri de finanțare scăzute, ar trebui să întărească și mai mult creșterea.
În 2014, se așteaptă în continuare variații importante în ceea ce privește ratele de creștere ale statelor membre, de la -0,7% (Croația) la 4,6% (Irlanda). Cu toate acestea, se preconizează că în următorii doi ani diferențele dintre ratele de creștere se vor reduce. În 2015 și 2016, se estimează că toate țările UE vor înregistra o creștere pozitivă. Tot în această perioadă, efectul întârziat al reformelor deja implementate ar trebui să se resimtă într-o mai mare măsură.
Revenire lentă la o creștere economică modestă
Redresarea înregistrată de UE pare să fie modestă în comparație cu alte economii avansate și în raport cu exemplele de redresări post-criză financiară din trecut, cu toate că și acestea au fost de regulă lente și fragile. Pe parcursul perioadei de prognozare, cererea internă ar trebui să beneficieze din ce în ce mai mult de avantajele unei politici monetare flexibile, de progresele înregistrate în reducerea datoriei private și de orientarea bugetară în general neutră. Investițiile private ar trebui să se redreseze treptat, beneficiind la rândul lor de îmbunătățirea perspectivelor la nivelul cererii și de efectele recuperării decalajelor, deși inițial ar putea fi stânjenite de importante capacități neutilizate. Consumul privat ar trebui să se dezvolte moderat în 2015 și 2016, fiind susținut de scăderea prețurilor produselor de bază și de creșterea veniturilor disponibile, pe măsură ce piața forței de muncă va cunoaște o ameliorare treptată. Consumul public ar urma să contribuie în mod marginal la creșterea economică. Pe fundalul unei creșteri moderate a comerțului mondial, este probabil ca exporturile nete să nu contribuie decât în mică măsură la creșterea PIB-ului în anii următori.
Ameliorare ușoară a condițiilor de pe piața muncii
Ritmul de creare a locurilor de muncă a fost moderat, iar ratele șomajului au scăzut ușor de la niveluri ridicate. Întrucât se așteaptă ca procesul de creștere economică să cunoască treptat o dinamică tot mai importantă, spre sfârșitul perioadei de prognozare ar trebui să aibă loc ameliorări mai consistente pe piața muncii. În 2016, rata șomajului ar urma să scadă la 9,5% în UE și la 10,8% în zona euro.
Tendința către o inflație mai mică a continuat în 2014 în statele membre ale UE, ca urmare a scăderii prețurilor produselor de bază și a unei încetiniri economice semnificative. Se estimează că inflația va rămâne foarte scăzută în 2014. Pe măsură ce activitatea economică se intensifică treptat și se înregistrează o creștere a salariilor, inflația va cunoaște probabil o creștere, fenomen la care contribuie și recenta depreciere a monedei euro. În UE, inflația este estimată la 0,6% în 2014, 1,0% în 2015 și 1,6% în 2016. În zona euro, inflația IAPC (indicele armonizat al prețurilor la consum) este estimată la 0,5% în acest an și la 0,8% în 2015, după care va crește la 1,5% în 2016.
Se estimează că reducerea deficitelor publice generale va continua. Ponderea deficitului în PIB ar urma să descrească și mai mult anul acesta atât în UE, cât și în zona euro, deși într-un ritm mai lent decât în 2013, ajungând la 3,0%, respectiv la 2,6%. Se preconizează că deficitele publice vor continua să scadă în următorii doi ani datorită consolidării activității economice. Orientarea politicii bugetare se estimează a fi aproape neutră în 2014 și 2015. Se estimează că ponderea datoriei în PIB va atinge un nivel maxim anul viitor atât în UE cât și la nivelul zonei euro, ajungând la 88,3%, respectiv 94,8 % (în conformitate cu definiția sistemului european de conturi 2010).

Comisia Europeana a publicat astazi cel de al saselea raport privind coeziunea economica, sociala si teritoriala in Uniunea Europeana. In ce priveste Romania raportul noteaza, printre altele, rata mare de crestere a disparitatilor dintre regiuni, cauzata de cresterea economica accentuata a regiunii capitalei (regiunea Bucuresti-Ilfov a inregistrat o crestere semnificativa a Produsului Intern Brut per capita de la 50% din media UE in 1995 pana la 120% din media UE in 2011). Documentul arată că politica de coeziune a UE contribuie la atingerea obiectivelor de creștere ale Strategiei Europa 2020, prin crearea de locuri de muncă și prin reducerea disparităților în interiorul Europei. În perspectiva perioadei 2014-2020, raportul schițează modul în care vor fi direcționate investițiile înspre domenii-cheie, precum eficiența energetică, ocuparea forței de muncă, incluziunea socială și IMM-urile, pentru ca investițiile să aducă beneficii maxime cetățenilor. Raportul analizează situația coeziunii în Uniune și evidențiază problemele cu care se confruntă autoritățile locale, regionale și naționale în lupta pentru a depăși impactul crizei economice și financiare. În special, în raport se constată că politica de coeziune a atenuat declinul dramatic al investițiilor publice, injectând resurse financiare extrem de necesare în multe state membre și creând o stabilitate financiară vitală pentru atragerea de investiții private. Investițiile din cadrul politicii de coeziune a UE pentru perioada 2007-2013 au produs deja rezultate. Cifrele de până la sfârșitul anului 2012 indică crearea a circa 600 000 de locuri de muncă noi, sprijinirea a 80 000 de întreprinderi noi, oferirea accesului la banda largă unui număr de 5 milioane de cetățeni și îmbunătățirea accesului la apă potabilă pentru 3,3 milioane de persoane. În plus, 5,7 milioane de persoane au fost ajutate să-și găsească un loc de muncă și încă 8,6 milioane au fost sprijinite în obținerea unei calificări. Investițiile din cadrul rundei financiare actuale, 2014-2020, se preconizează că vor fi chiar mai eficace, cu o direcționare mai bună înspre sectoare-cheie, precum economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, competitivitatea IMM-urilor, inovarea și ocuparea forței de muncă și incluziunea socială. Investițiile din cadrul politicii de coeziune a UE se vor cifra la peste 38 de miliarde de euro, destinați să susțină trecerea la o economie mai ecologică prin investiții în eficiența energetică și în energia din surse regenerabile – comparativ cu 16,6 miliarde de euro investiți în economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon în perioada 2007-2013. Conform planurilor de cheltuieli și acordurilor de parteneriate ale statelor membre, fonduri de până la 33 de miliarde de euro (reprezentând o creștere de aproape 10 miliarde de euro) vor susține IMM-urile Europei în eforturile lor de a deveni mai competitive. Peste 80 de miliarde de euro vor fi investiți în capitalul uman prin Fondul social european și prin Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. În raport se subliniază și necesitatea unei bune guvernanțe, afirmându-se că, în lipsa acesteia, nu se pot atinge rate semnificative de creștere și nici convergența economică regională. Deși guvernanța s-a îmbunătățit pretutindeni în Europa, investițiile vor continua să ajute la consolidarea capacității administrative în anumite state membre, prin formarea și sprijinirea personalului, pentru a asigura o utilizare robustă și eficace a banilor contribuabililor din UE.
Comentând pe marginea raportului, comisarul pentru politica regională afirma: „Raportul demonstrează cu claritate că politica de coeziune a devenit un instrument modern și flexibil de abordare a diferitelor provocări cu care se confruntă Europa. Această politică este acum brațul investițional al Europei: forță de reacție în caz de criză și forță strategică în ceea ce privește creșterea și generarea necesarelor locuri de muncă. Vremea subvențiilor uriașe pentru drumuri și poduri începe să treacă, întrucât multe state membre și-au redus decalajele în domeniul infrastructurii. Investițiile direcționate înspre inovare și o creștere economică ecologică vor crea locuri de muncă durabile și de calitate și vor spori competitivitatea regiunilor noastre. Însă criza și-a lăsat amprenta asupra multor orașe și regiuni. Disparitățile continuă să existe și avem încă multe de făcut. Aceste fonduri trebuie cheltuite cu înțelepciune pentru a obține rezultatele optime, în special în orașele și regiunile în care nevoile sunt cele mai urgente.”
Comisia lansează, de asemenea, o nouă Platformă pentru date deschise a politicii de coeziune pentru sprijinirea orientării mai intense înspre rezultate, pentru creșterea transparenței și pentru promovarea dezbaterii privind eficiența finanțării în cadrul politicii de coeziune. Utilizatorii pot explora datele raportului prin intermediul mai multor hărți și grafice interactive și pot, de asemenea, să includă comentarii.