Posts Tagged ‘economie’

Fostul sef al Volkswagen, Martin Winterkorn spunea, in 2007 cred, chiar in Statele Unite, ca obiectivul mandatului sau era ocuparea primei pozitii in ierarhia mondiala a constructorilor auto. In iulie anul acesta Volkswagen chiar il depasise pe rivalul sau Toyota, dar nemtii nu si-au savurat victoria decit… vreo doua luni. Acum specialistii spun ca actuala criza pune sub semnul intrebarii chiar si existenta grupului in sine, pentru ca amenzile in scandalul emisiilor ar fi doar inceputul declinului si asta intrucit Volkswagen poate incasa penalitati usturatoare pe pietele auto (chiar si de sapte ori mai mari) decit amenzile, iar conform legislatiei americane, compania germana poate ajunge sa plateasca inclusiv despagubiri de peste 18 miliarde de dolari, o suma care depaseste profitul operational din 2014. Oricum locul 1 l-au scapat si mai ales reputatia germana pare sa fie grav afectata, daca nu chiar pierduta si poate ce este mai important acum… scandalul ajunge sa-i afecteze si pe alti prodcatori germani importanti. S-a vobit de BMW si Daimler iar in conditiile in care guvernul de la Berlin sustine (un lucru evident dealtfel) ca industria lor auto este si va ramane un pilon important al economiei, in cazul adincirii crizei la Volkswagen, analistii adauga ca aceasta ar putea fi una mult mai periculoasă decit cea provocata de Grecia.. („Dintr-o data, Volkswagen a devenit un risc mai mare pentru economia germana decit criza datoriilor din Grecia”, a declarat Carsten Brzeski, economist şef la ING). In plus, aceiasi analisti mai spun ca tocmai aceasta dependenta de sectorul auto ar putea deveni un potential pericol pentru economia germana, as adauga eu cu implicatii europene, iar daca vinzarile auto vor scadea, acest lucru va afecta si furnizorii si odata cu ei intreaga economie trans-euroeana. In plus, daca vinzarile Volkswagen vor scadea doar in SUA in lunile urmatoare, acest fapt va avea un impact imediat nu doar asupra companiei ci si asupra intregii economii germane. Dealtfel, industria auto ofera acum in Germania locuri de munca pentru 750 mii de persoane, mai exact unul din sapte nemti este implicat direct sau indirect in productia auto, iar ceea ce parea, la inceput doar un litigiu comercial, poate si concurential, se profileaza incet dar sigur intr-un potential nou factor declansator pentru… o noua criza, dupa ce, citez aici: „economia germana a fost lovita in centrul sau, in marca sa inregistrata – Made in Germany”. O economie pe care multi o privesc , poate, cu invidie si in care Volkswagen a fost mult timp simbolul excelentei tehnice si eficientei comerciale, motiv pentru care automobilele si componentele auto au fost cea mai importanta parte a exporturilor germane, cu vinzări in toata lumea de peste 200 de miliarde de euro (doar in 2014I, ceea ce reprezinta a cincea parte din totalul exporturilor Germaniei.
Ce urmeaza in aceste conditii? Asa cum am mai spus, poate fi un moment de cotitura pentru intrega industrie auto, poate fi si momentul trecerii (mai mult sau mai putin fortate) la o tehnologie noua si mai ecologica – nu stiu daca momentan se poate fara motoarele diesel – dar vom vedea. Asa cum arata acum lucrurile, cred ca ramine deocamdata si o intrebare cu raspuns deschis, probabil pina la momentul in care va fi clar si cine cistiga daca economia germana si pe cale de consecinta cea europeana, se vor duce la vale in contextul deloc lipsit de importanta al negocierilor transatlantice. Comisia Europeana spune de exemplu ca va negocia un acord de liber schimb rezonabil si echilibrat cu SUA, iar din „Orientarile politice ale presedintelui Juncker” remarc faptul ca: „Este anacronic ca, in secolul XXI, europenii si americanii aplica in continuare taxe vamale pe importurile din SUA si UE. Acestea ar trebui eliminate, rapid si in totalitate. Comisia Europeana sustine liberul schimb, dar nu doreste sa sacrifice normele europene in sectoare precum siguranta alimentara, sanatatea, protectia sociala si protectia datelor sau diversitatea culturala. De asemenea, UE nu va admite ca jurisdictia instantelor europene sa fie limitata de regimuri speciale care restring accesul la instantele nationale sau care permit unor instante secrete sa aiba ultimul cuvint in litigiile dintre investitori si autoritatile de stat”… Pina atunci insa, sunt convins ca asa cum spun unii – scandalul va lua o amploare si mai mare. Asta dupa ce se va descoperi ca nemtii foloseau inca un soft pirat care facea masina lor sa para nu doar mai mare, dar chiar si cu mai multe scaune… decit are….

Anunțuri

Comisia Europeană a anunțat un plan de investiții în valoare de 315 miliarde de euro menit să relanseze creșterea economică în Europa și să readucă mai mulți oameni în câmpul muncii.
Planul se bazează pe trei axe principale:
– instituirea unui nou Fond european pentru investiții strategice (EFSI), garantat cu bani publici, care să mobilizeze cel puțin 315 miliarde de euro sub formă de investiții suplimentare în următorii trei ani (2015-2017);
-crearea unei rezerve de proiecte credibilă, însoțită de un program de asistență, pentru canalizarea investițiilor acolo unde este cea mai mare nevoie de ele;
-o foaie de parcurs ambițioasă, ale cărei obiective sunt de a face din Europa un spațiu mai atractiv pentru investiții și de a elimina blocajele în materie de reglementare.
Potrivit estimărilor Comisiei Europene, în ansamblu, măsurile propuse ar putea adăuga 330-410 miliarde de euro la PIB-ul UE în cursul următorilor trei ani și ar putea crea până la 1,3 milioane de noi locuri de muncă.
Mai concret, noul plan de investiții se va baza pe trei axe:
1. Mobilizarea unor fonduri suplimentare pentru investiții.Planul de investiții va debloca investiții publice și private în economia reală cu o valoare de cel puțin 315 miliarde de euro pe parcursul următorilor trei ani (2015-2017). Într-o perioadă în care resursele publice sunt limitate, deși în instituțiile financiare și în conturile bancare ale persoanelor fizice și ale întreprinderilor există lichidități, care sunt gata pentru a fi utilizate, provocarea constă în a întrerupe cercul vicios creat de nivelul scăzut de încredere și de investițiile insuficiente. Planul de investiții prevede o mobilizare inteligentă a surselor de finanțare publice și private, prin care fiecare euro din banii publici să fie utilizat pentru a genera investiții private suplimentare, fără a crea noi datorii. Un nou Fond european pentru investiții strategice (EFSI) va fi instituit în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții (BEI). Acesta se va baza pe o garanție de 16 miliarde de euro din bugetul UE, la care se adaugă 5 miliarde de euro angajate de BEI. Pornind de la estimări prudente, pe baza experienței trecute, efectul multiplicator al fondului va fi de 1:15. Cu alte cuvinte, fiecare euro public care este mobilizat prin intermediul fondului va genera investiții totale de 15 euro, investiții care altfel nu s-ar fi realizat. Fondul ar trebui să se axeze pe investiții în infrastructură, în special în rețelele în bandă largă și de energie, precum și în infrastructura de transport din centrele industriale, în educație, cercetare și inovare, precum și în energia din surse regenerabile, în IMM-uri și în întreprinderile cu capitalizare medie.
Instituirea fondului în cadrul structurii existente a Grupului BEI va permite înființarea rapidă a acestuia în primăvara anului 2015. EFSI are potențialul de a mobiliza fonduri suplimentare de peste 315 miliarde EUR în perioada 2015-2017. Obiectivul este ca fondul să fie operațional până la mijlocul anului 2015. În plus, aceste investiții vor fi completate prin maximizarea efectului de pârghie al fondurilor structurale și de investiții europene 2014-2020, care utilizează împrumuturile, capitalurile proprii și garanțiile în detrimentul granturilor tradiționale. Acest lucru va duce la creșterea efectului de pârghie până la 1:3-1:4. Prin dublarea sumei alocate instrumentelor financiare inovatoare și prin utilizarea efectului de pârghie astfel creat, între 2015 și 2017 ar putea fi mobilizate 20 și 35 de miliarde de euro sub formă de investițiisuplimentare în economia reală.
2. O rezervă de proiecte credibilă, însoțită de asistență tehnică, pentru direcționarea fondurilor acolo unde este nevoie de ele. Grație planului de investiții, fondurile vor putea ajunge la economia reală datorită creării unei rezerve transparente prin care se vor identifica proiectele viabile la nivelul UE și care va furniza asistența tehnică necesară pentru a sprijini selecționarea și structurarea proiectelor, precum și utilizarea unor instrumente financiare mai inovatoare. Noul fond va sprijini investițiile strategice în infrastructură, în special în rețelele în bandă largă și de energie, în transporturile din centrele industriale, precum și în educație, cercetare și dezvoltare, în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică.Fondul va acorda, de asemenea, finanțare de risc pentru IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie din întreaga Europă. Fondul le va ajuta să depășească situațiile de deficit de capital, furnizând sume mai mari sub formă de participații directe de capital și garanții suplimentare pentru împrumuturile acordate IMM-urilor.
Statele membre transmit deja grupului operativ comun al Comisiei și al BEI instituit în septembrie 2014 liste de proiecte selecționate pe baza a trei criterii principale:
-proiecte care prezintă o valoare adăugată a UE și care sprijină obiectivele UE;
-viabilitatea și valoarea economică – se acordă prioritate proiectelor cu un grad ridicat de rentabilitate socioeconomică;
-proiectele care pot fi lansate cel târziu în următorii trei ani, adică în cazul cărora se poate așteaptă în mod rezonabil să se efectueze cheltuieli de capital în perioada 2015-17.
În plus, proiectele incluse pe liste ar trebui să aibă potențialul de a mobiliza alte surse de finanțare. De asemenea, acestea ar trebui să aibă o dimensiune și o scalabilitate rezonabile (făcând diferențieri în funcție de sector/subsector). Comisia și BEI vor lansa, de asemenea, un program major de asistență tehnică pentru a identifica proiectele și a le face mai atractive pentru investitorii privați.
3. O foaie de parcurs pentru combaterea obstacolelor în calea investițiilor
Planul de investiții va cuprinde o foaie de parcurs al cărei obiectiv este eliminarea reglementărilor specifice fiecărui sector care obstrucționează investițiile.Pentru a îmbunătăți mediul de afaceri și condițiile de finanțare, planul se va axa pe măsuri vizând sectorul financiar, de exemplu, crearea unei uniuni a piețelor de capital, menită să asigure o rezervă mai mare de capital pentru IMM-uri și pentru proiectele pe termen lung. Se va acorda prioritate eliminării obstacolelor semnificative de reglementare și de altă natură care există în continuare în toate sectoarele de infrastructură importante, inclusiv energia, telecomunicațiile, piața digitală și transporturile, precum și a obstacolelor de pe piețele de servicii și produse. În decembrie, Comisia va propune în programul său de lucru pentru 2015 o listă prioritară de inițiative legate în mod explicit de planul de investiții.
Etapele următoare – pe termen scurt
Parlamentul European și Consiliul European din decembrie sunt invitate să aprobe Planul de investiții pentru Europa, care include un angajament de a accelera adoptarea măsurilor legislative relevante. Statele membre vor finaliza în curând programarea fondurilor structurale și de investiții europene pentru a maximiza efectul de pârghie al acestor fonduri, iar Fondul European de Investiții va fi majorat datorită unei prime contribuții suplimentare din partea BEI. În paralel, Comisia și BEI vor lansa demersurile oficiale pentru instituirea noului Fond european pentru investiții strategice.Se preconizează că grupul operativ comun al Comisiei și al BEI va furniza o primă listă a posibilelor proiecte de investiții în cursul lunii decembrie pentru a începe constituirea unei rezerve europene transparente de proiecte. Cu ajutorul BEI și al principalilor actori de la nivel național și regional se va consolida asistența tehnică, cu scopul de a crea o platformă de consiliere în materie de investiții. Aceasta va servi drept ghișeu unic pentru serviciile destinate promotorilor de proiecte, investitorilor și autorităților publice de management.Toate măsurile relevante ar trebui adoptate astfel încât noul Fond european pentru investiții strategice să poată fi instituit până la jumătatea anului 2015. Până la jumătatea anului 2016, Comisia Europeană și șefii de stat și de guvern vor face un bilanț al progreselor înregistrate și, dacă va fi necesar, vor lua în calcul opțiuni suplimentare.