Posts Tagged ‘investitii’

Compania CFR SA a contractat deja lucrari de aproape 2 miliarde de euro pentru reabilitarea coridorului feroviar Curtici-Bucuresti-Constanta, majoritatea proiectelor realizindu-se cu finantare europeana. La nivelul intregii infrastructuri nationale a cailor ferate exista insa probleme majore cu intretinerea si finantarea, acestea reprezentind doar doua dintre cauzele care provoaca disfunctionalitati, atit pentru calatori dar si pentru mecanicii si angajatii cailor ferate. Despre nemultumirile calatorilor, viteza de deplasare a trenurilor si drumurile prea lungi dar si despre concurenta si conditiile oferite in trenuri, se tot vorbeste, de ani de zile. Chiar daca in 1990 Romania beneficia de pe urma unui sistem extins si destul de bine pus la punct al cailor ferate, abea acum, la distanta in timp de peste 15 ani de la momentul ultimelor investitii, Compania CFR SA a contractat noi lucrari de miliarde de euro pentru reabilitarea doar unui coridor feroviar. Conform liderilor de sindicat, exact lipsa investitiilor a adus situatia infrastructurii intr-o stare foarte grava, existind chiar riscul ca 400 de poduri feroviare sa se degradeze atit de mult incit sa ajunga sa se prabuseasca. De aici rezulta si ca pentru a evita o catastrofa, este acum redusa viteza de deplasare a trenurilor, insa micsorarea vitezei de deplasare aduce in consecinta si multe pierderi CFR-ului care (pe de alta parte) este puternic concurat de traficul rutier. Unii mecanici afirma chiar ca pe anumite segmente, viteza trenurilor este comparabila cu cea a unei biciclete, iar in conditiile in care Uniunea Europeana a avertizat deja ca traficul pe caile ferate si cel rutier trebuie reechilibrate in Romania, taxele pe caile ferate sunt in continuare de 20 de ori mai mari decit cele rutiere, iar acest lucru s-a reflectat deja masiv mai ales in investitiile din infrastructura cailor ferate romane.
Conducerea CFR SA spune ca pentru intretinerea liniilor si a instalatiilor plus reparatiile capitale la linii, poduri si instalatii… ar fi nevoie acum suplimentar de peste 1,3 miliarde de lei. Banii reprezinta doar necesitatile companiei pentru executarea lucrarilor de intretinere si reparatii capitale la infrastructura feroviara publica, iar aceste resurse financiare trebuie alocate de la bugetul de stat, CFR SA fiind compania care gestioneaza si administreaza infrastructura feroviara publica, al carei proprietar este statul roman. CFR estimeaza totodata ca infrastructura feroviara ar mai avea nevoie in acest an de investitii suplimentare de peste 17 miliarde lei – de aproape patru ori peste finantarea care a putut fi alocata.
Din suma totala necesara, cea mai mare parte, peste 10 miliarde de lei, este directionata in modernizari prin investitii pentru cresterea vitezei de circulatie a trenurilor (grav afectate de restrictii), conform unui recent document prezentat chiar de CFR SA. De asemenea, alte 5,7 miliarde lei ar fi necesare pentru reparatii capitale la infrastructura feroviara publica (pentru recuperarea restantelor la 1.000 de km de linii directe si curente, pentru refacerea liniilor si a instalatiilor afectate de calamitati), precum si pentru reabilitarea podurilor si a tunelurilor. Alocatia bugetara pentru infrastructura feroviara, aprobata la sfirsitul anului trecut pentru 2015, era de 4,6 miliarde de lei, iar investitiile CFR de anul trecut (aproximativ 2,3 miliarde lei) sunt la jumatate practic din suma alocata de la buget in acest an, perspectivele fiind ca in 2016, CFR sa nu poata primi mai mult de 5,5 miliarde lei pentru proiectele si investitiile curente. Ceea ce va face probabil ca lucrurile sa nu se schimbe prea mult nici in continuare.

Documentul subliniază în concluziile sale că investițiile în educație sunt esențiale pentru combaterea efectelor crizei economice. În România, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor a crescut cu mai mult de 10% din 2007 până în prezent, vorbim aici se pare de o excepție pozitivă la nivel european, conform celui mai recent raport publicat de Comisia Europeană. Totodată, spre deosebire de alte state membre, România a avut o politică de ridicare sau protecție a plafonului minim de salarizare, ceea ce a condus la reducerea discrepanțelor salariale, se mai spune în document.
Însa în ceea ce privește combaterea efectelor recesiunii prin formare profesională și învățământ, România înregistrează o rată peste media UE a tinerilor care nu sunt implicați în niciun fel de activitate (16% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, față de 13% media UE28 în 2013). În perioada 2007 – 2012, România este statul membru cu cea mai mare reducere a investițiilor în educație (40%), urmată de Ungaria (30%), Marea Britanie, Letonia, Grecia, Italia și Portugalia (cu aproximativ 20%). Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, spune că: „crearea de locuri de muncă reprezintă misiunea noastră cea mai urgentă”, iar consecințele crizei îngreunează și mai mult situația. În cadrul acestei analize s-a constatat că este necesar să se pună în aplicare reformele structurale, precum și măsurile – atenție – „de sprijinire a consumului și a cererii”. „Avem nevoie de investiții suplimentare în oameni, pentru a îmbunătăți educația, cursurile de formare și măsurile de activare destinate cetățenilor europeni, astfel încât aceștia să fie mai pregătiți pentru piața muncii”.
Aparent ofensiva privind investițiile a Comisiei Juncker va permite obținerea unor progrese reale și substanțiale în aceste domenii cruciale. În acest sens, studiul Comisiei Europene prezintă comparativ cei mai recenți indicatori din sfera socială, concentrându-se pe crearea locurilor de muncă, creșterea productivității și combaterea șomajului dar și a sărăciei. De asemenea, raportul dedică un capitol consecințelor crizei economice asupra nivelului de convergență dintre statele membre ale Uniunii, în ceea ce privește gradul de ocupare, productivitatea muncii și nivelul produsului intern brut. Potrivit studiului, statele membre care oferă locuri de muncă de calitate, investesc în capitalul uman și iau măsuri eficiente de protecție socială sunt mai rezistente în fața crizei economice.

Comisia Europeană a anunțat un plan de investiții în valoare de 315 miliarde de euro menit să relanseze creșterea economică în Europa și să readucă mai mulți oameni în câmpul muncii.
Planul se bazează pe trei axe principale:
– instituirea unui nou Fond european pentru investiții strategice (EFSI), garantat cu bani publici, care să mobilizeze cel puțin 315 miliarde de euro sub formă de investiții suplimentare în următorii trei ani (2015-2017);
-crearea unei rezerve de proiecte credibilă, însoțită de un program de asistență, pentru canalizarea investițiilor acolo unde este cea mai mare nevoie de ele;
-o foaie de parcurs ambițioasă, ale cărei obiective sunt de a face din Europa un spațiu mai atractiv pentru investiții și de a elimina blocajele în materie de reglementare.
Potrivit estimărilor Comisiei Europene, în ansamblu, măsurile propuse ar putea adăuga 330-410 miliarde de euro la PIB-ul UE în cursul următorilor trei ani și ar putea crea până la 1,3 milioane de noi locuri de muncă.
Mai concret, noul plan de investiții se va baza pe trei axe:
1. Mobilizarea unor fonduri suplimentare pentru investiții.Planul de investiții va debloca investiții publice și private în economia reală cu o valoare de cel puțin 315 miliarde de euro pe parcursul următorilor trei ani (2015-2017). Într-o perioadă în care resursele publice sunt limitate, deși în instituțiile financiare și în conturile bancare ale persoanelor fizice și ale întreprinderilor există lichidități, care sunt gata pentru a fi utilizate, provocarea constă în a întrerupe cercul vicios creat de nivelul scăzut de încredere și de investițiile insuficiente. Planul de investiții prevede o mobilizare inteligentă a surselor de finanțare publice și private, prin care fiecare euro din banii publici să fie utilizat pentru a genera investiții private suplimentare, fără a crea noi datorii. Un nou Fond european pentru investiții strategice (EFSI) va fi instituit în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții (BEI). Acesta se va baza pe o garanție de 16 miliarde de euro din bugetul UE, la care se adaugă 5 miliarde de euro angajate de BEI. Pornind de la estimări prudente, pe baza experienței trecute, efectul multiplicator al fondului va fi de 1:15. Cu alte cuvinte, fiecare euro public care este mobilizat prin intermediul fondului va genera investiții totale de 15 euro, investiții care altfel nu s-ar fi realizat. Fondul ar trebui să se axeze pe investiții în infrastructură, în special în rețelele în bandă largă și de energie, precum și în infrastructura de transport din centrele industriale, în educație, cercetare și inovare, precum și în energia din surse regenerabile, în IMM-uri și în întreprinderile cu capitalizare medie.
Instituirea fondului în cadrul structurii existente a Grupului BEI va permite înființarea rapidă a acestuia în primăvara anului 2015. EFSI are potențialul de a mobiliza fonduri suplimentare de peste 315 miliarde EUR în perioada 2015-2017. Obiectivul este ca fondul să fie operațional până la mijlocul anului 2015. În plus, aceste investiții vor fi completate prin maximizarea efectului de pârghie al fondurilor structurale și de investiții europene 2014-2020, care utilizează împrumuturile, capitalurile proprii și garanțiile în detrimentul granturilor tradiționale. Acest lucru va duce la creșterea efectului de pârghie până la 1:3-1:4. Prin dublarea sumei alocate instrumentelor financiare inovatoare și prin utilizarea efectului de pârghie astfel creat, între 2015 și 2017 ar putea fi mobilizate 20 și 35 de miliarde de euro sub formă de investițiisuplimentare în economia reală.
2. O rezervă de proiecte credibilă, însoțită de asistență tehnică, pentru direcționarea fondurilor acolo unde este nevoie de ele. Grație planului de investiții, fondurile vor putea ajunge la economia reală datorită creării unei rezerve transparente prin care se vor identifica proiectele viabile la nivelul UE și care va furniza asistența tehnică necesară pentru a sprijini selecționarea și structurarea proiectelor, precum și utilizarea unor instrumente financiare mai inovatoare. Noul fond va sprijini investițiile strategice în infrastructură, în special în rețelele în bandă largă și de energie, în transporturile din centrele industriale, precum și în educație, cercetare și dezvoltare, în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică.Fondul va acorda, de asemenea, finanțare de risc pentru IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie din întreaga Europă. Fondul le va ajuta să depășească situațiile de deficit de capital, furnizând sume mai mari sub formă de participații directe de capital și garanții suplimentare pentru împrumuturile acordate IMM-urilor.
Statele membre transmit deja grupului operativ comun al Comisiei și al BEI instituit în septembrie 2014 liste de proiecte selecționate pe baza a trei criterii principale:
-proiecte care prezintă o valoare adăugată a UE și care sprijină obiectivele UE;
-viabilitatea și valoarea economică – se acordă prioritate proiectelor cu un grad ridicat de rentabilitate socioeconomică;
-proiectele care pot fi lansate cel târziu în următorii trei ani, adică în cazul cărora se poate așteaptă în mod rezonabil să se efectueze cheltuieli de capital în perioada 2015-17.
În plus, proiectele incluse pe liste ar trebui să aibă potențialul de a mobiliza alte surse de finanțare. De asemenea, acestea ar trebui să aibă o dimensiune și o scalabilitate rezonabile (făcând diferențieri în funcție de sector/subsector). Comisia și BEI vor lansa, de asemenea, un program major de asistență tehnică pentru a identifica proiectele și a le face mai atractive pentru investitorii privați.
3. O foaie de parcurs pentru combaterea obstacolelor în calea investițiilor
Planul de investiții va cuprinde o foaie de parcurs al cărei obiectiv este eliminarea reglementărilor specifice fiecărui sector care obstrucționează investițiile.Pentru a îmbunătăți mediul de afaceri și condițiile de finanțare, planul se va axa pe măsuri vizând sectorul financiar, de exemplu, crearea unei uniuni a piețelor de capital, menită să asigure o rezervă mai mare de capital pentru IMM-uri și pentru proiectele pe termen lung. Se va acorda prioritate eliminării obstacolelor semnificative de reglementare și de altă natură care există în continuare în toate sectoarele de infrastructură importante, inclusiv energia, telecomunicațiile, piața digitală și transporturile, precum și a obstacolelor de pe piețele de servicii și produse. În decembrie, Comisia va propune în programul său de lucru pentru 2015 o listă prioritară de inițiative legate în mod explicit de planul de investiții.
Etapele următoare – pe termen scurt
Parlamentul European și Consiliul European din decembrie sunt invitate să aprobe Planul de investiții pentru Europa, care include un angajament de a accelera adoptarea măsurilor legislative relevante. Statele membre vor finaliza în curând programarea fondurilor structurale și de investiții europene pentru a maximiza efectul de pârghie al acestor fonduri, iar Fondul European de Investiții va fi majorat datorită unei prime contribuții suplimentare din partea BEI. În paralel, Comisia și BEI vor lansa demersurile oficiale pentru instituirea noului Fond european pentru investiții strategice.Se preconizează că grupul operativ comun al Comisiei și al BEI va furniza o primă listă a posibilelor proiecte de investiții în cursul lunii decembrie pentru a începe constituirea unei rezerve europene transparente de proiecte. Cu ajutorul BEI și al principalilor actori de la nivel național și regional se va consolida asistența tehnică, cu scopul de a crea o platformă de consiliere în materie de investiții. Aceasta va servi drept ghișeu unic pentru serviciile destinate promotorilor de proiecte, investitorilor și autorităților publice de management.Toate măsurile relevante ar trebui adoptate astfel încât noul Fond european pentru investiții strategice să poată fi instituit până la jumătatea anului 2015. Până la jumătatea anului 2016, Comisia Europeană și șefii de stat și de guvern vor face un bilanț al progreselor înregistrate și, dacă va fi necesar, vor lua în calcul opțiuni suplimentare.