Posts Tagged ‘Ucraina’

Evident ca dupa atitea zile de discutii jurnalistice pe aceasta tema, sunt tot atitea puncte de vedere diferite, incit acest mic spatiu este total insuficient. O recenta discutie cu doi diplomati acreditati la Bucuresti, Excelenta Sa, domnul Marek Szczygiel, ambasadorul Poloniei în România, dar si Excelenta sa, domnul Iurie Renita, ambasadorul Republicii Moldova la Bucuresti, mi-a oferit insa prilejul sa inteleg cred, mai bine, situatia din Ucraina – care ramine insa in continua schimbare. Cred ca punctele de vedere exprimate de cei doi diplomati merita citite, chiar daca bineinteles ca ar mai fi inca multe de discutat, timpul alocat unei discutii jurnalistice fiind intotdeauna insuficient, pentru a expune toate punctele de vedere.
Iata si transcrierea partiala a interviului la Radio Romania Actualitati pe care am avut onoarea sa il realizez cu cei doi distinsi diplomati…

Domnule ambasador Szczygiel, tensiunile la Kiev par a fi departe de a se fi diminuat. Care ar fi motivul principal?

Marek Szczygiel: Trebuie sã mergem la geneza acestor evenimente si aceasta se aflã în decizia fostului presedinte Ianukovici de a nu semna acordul de asociere cu Uniunea Europeanã la summitul de la Vilnius. Asta a dus la proteste de stradã la Kiev, a dus la nemultumirea oamenilor din Ucraina si din pãcate a dus si la niste efecte tragice, pentru cã au fost si victime. Atât Polonia cât si alte tãri din UE au urmãrit cu mare atentie dezvoltarea evenimentelor din Ucraina. Am încercat sã ne implicãm în procesul de mediere între opozitie si putere, între demonstranti si putere si de aceea la Kiev a plecat ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, împreunã cu colegii sãi din Franta si Germania, pentru a media, pentru a se implica în aceste discutii dintre protestatari si putere. Au reusit sã negocieze o întelegere care a dus la întreruperea vãrsãrii de sânge si mã gândesc, dupã pãrerea mea, cã este un succes pe care trebuie sã-l subliniem. Evenimentele ulterioare, respectiv pãrãsirea tãrii de cãtre presedintele Ianukovici, formularea de cãtre parlamentul ucrainean privind înfiintarea unui nou guvern, încredintarea puterii si numirea presedintelui au venit ca niste consecinte ale acestor evenimente. Însã ce se întâmplã astãzi în Crimeea, ce vedem din presã, din pãcate nu pot decât sã ne stârneascã nelinistea. Este o situatie plinã de riscuri si de neplãceri pentru securitatea din Europa, dar mai ales pentru securitatea din regiunea noastrã. De aceea Polonia, tãrile din NATO, tarile UE si toate tãrile care se aflã aproape de Ucraina urmãresc cu atentie interventia din Crimeea care reprezintã o încãlcare a întelegerilor internationale, este o încãlcare a drepturilor internationale. Este o încãlcare a dreptului international pe care-l recunoaste si Rusia. si de aceea Polonia a cerut NATO sã convoace o sedintã a Consiliului NATO, sedintã care a avut loc. A fost adoptatã o declaratie pe care si dumneavoastrã ati amintit-o. Are loc si întâlnirea extraordinarã a ministrilor de externe ai UE. Ne dorim sã aibã loc de asemenea în scurt timp si un summit la UE care sã fie consacrat acestei chestiuni. Considerãm cã situatia cere o actiune rapidã si hotãrâtã pentru a nu permite o escaladare a situatiei si folosirea fortei.

Domnule ambasador Renitã?

Iurie Renitã: Mai întâi de toate as dori sã ne exprim profunda îngrijorare vizavi de evenimentele care se produc în Ucraina si în special în Crimeea. Indiferent de motivele care au stat la baza escaladãrii, este absolut necesar sã fie identificatã o solutie prin exclusiv intermediul dialogului si a discutiilor. Formula la care s-a recurs este una contrarã, vãdit contrarã principiilor dreptului international si, dacã doriti, chiar contravine flagrant Cartei ONU. Orice disputã între state urmeazã a fi solutionatã, situatia clarificatã exclusiv prin mijloace pasnice, diplomatice si în context reiterez profunda noastrã îngrijorare, a Republicii Moldova, deoarece ne afecteazã în modul cel mai direct. Este vorba de destabilizarea situatiei nu doar în Peninsula Crimeea si Ucraina, dar ea are profunde repercusiuni negative si asupra întregii regiuni si as face o remarcã, chiar asupra întregii Europe. Formula, sperãm foarte mult ca reactia internationalã a principalilor actori internationali sã fie una foarte principialã, consecventã si una din care va rezulta stoparea imediatã a oricãror ostilitãti si la masa dialogului sã fie solutionate absolut toate aspectele. Motivul invocat, de a proteja minoritatea sau populatia vorbitoare de limbã rusã nu cred cã este un lucru care permite de a se utiliza forta militarã. Iarãsi, existã instrumente internationale foarte clare. Atât Ucraina, cât si Rusia sunt membre ale Consiliului Europei. Alte structuri regionale europene si internationale care stabilesc foarte clar drepturile si obligatiile statelor vizavi de minoritãtile nationale.

Stimati invitati, domnule ambasador Marek Szczygiel, ce statut credeti cã are acum noul guvern de la Kiev? Poate el fi considerat un guvern cu adevãrat legitim? Va fi recunoscut pe plan international?

Marek Szczygiel: Da. Este un guvern al unei puteri legale, este un guvern numit de singurul organ al statului rãmas, organul care a fost înfiintat în urma alegerilor, deci Parlamentul. Am avut o situatie în care functia de sef al statului a fost pãrãsitã de presedintele în functie care a plecat în strãinãtate si în consecintã Parlamentul Ucrainei era singura institutie care putea actiona. Asa cã, atât Polonia, cât si comunitatea internationalã, majoritatea tãrilor, în primul rând tãrile UE, au recunoscut noua putere, au început colaborarea cu aceasta, vedem cã au loc multe vizite la Kiev.  Ministrii de externe ai Marii Britanii, ai Turciei au venit la Kiev. Deci, este o conducere care trebuie sã primeascã o sansã, trebuie sã le permitem sã stãpâneascã situatia, sã înceapã procesul de reforme absolut necesare pentru cã stim cã în Ucraina este nevoie de reforme dureroase, uneori, dar reforme care îi vor permite sã stea din nou pe picioarele ei si sã asigure cetãtenilor bunãstarea. Dupã pãrerea mea, nu ar trebui sã discutãm acum despre asta, sã revenim la întrebarea dacã aceastã putere este legalã, pentru cã este legalã, ci trebuie sã cãutãm împreunã solutionarea problemelor care ne stau în fatã, asa cã, dupã pãrerea mea, mobilizarea mai ales a institutiilor internationale, a Uniunii Europene, a FMI pentru a pregãti un pachet de ajutor economic pentru Ucraina este foarte importantã. Stim cã, în curând, va fi nevoie de actiuni rapide, de mijloace financiare si practic, doar aceste institutii pot sã ofere un astfel de sprijin, de ajutor, dar cu anumite conditii, cu conditia unor reforme, cu conditia de a se lupta cu coruptia, cu conditia de a se respecta aceastã mare realizare a Ucrainei, respectiv linistea dintre minoritãtile din Ucraina si linistea, în general, din tarã.

Domnule ambasador Renitã, credeti cã existã riscuri majore, sã le spunem asa, pentru Ucraina, care ar putea afecta toate statele din regiune? Vã întreb asta pentru cã, atât Polonia, Republica Moldova, cât si România sunt state vecine Ucrainei.

Iurie Renitã: De aceea ne-am si exprimat profunda îngrijorare vizavi de situatia din Ucraina, evident ea având repercusiuni extrem de negative asupra situatiei care afecteazã Republica Moldova. Cunoasteti foarte bine cã avem o regiune separatistã care nu este sub controlul autoritãtilor Republicii Moldova. Evident, cã acest factor destabilizeazã si ar putea conduce la o reanimare a unei stãri de spirit care ar conduce la o escaladare a situatiei. De aceea, Republica Moldova este interesatã în modul cel mai direct si în modul cel mai responsabil de a se gãsi o solutie cât mai urgentã, cât mai rapidã si de a stopa escaladarea situatiei din Ucraina. Vizavi de momentul în care ati spus dumneavoastrã, în ce mãsurã este legitim guvernul de la Kiev, evident cã este o chestiune de politicã internã a Ucrainei, doar as putea sã dau cu pãrerea cã, de vreme ce un parlament ales legitim a aprobat un guvern, rezultã cã acest guvern urmeazã sã-si exercite atributiunile si sperãm foarte mult ca guvernul ucrainean, noul guvern ucrainean sã-si poatã exercita deplin si plenipotentiar atributiunile pe întreg teritoriul Ucrainei, inclusiv pe Peninsula Crimeea.

Domnule ambasador Szczygiel, fac apel aici la experienta pe care tara dumneavoastrã a avut-o ca negociator în procesul din aceste sãptãmâni. Polonia, alãturi de Germania si de Franta, a fost unul dintre participantii la aceste negocieri. În ce punct credeti cã au ajuns acum negocierile internationale, cel putin aparent la nivelul presei, pare cã discutiile s-au mutat la nivelul Uniunii Europene, Rusia, SUA sau mã însel?

Marek Szczygiel: Evident, acele negocieri care au avut loc la Kiev au fost conduse de trio-ul de ministri de externe care aveau însã mandat din partea Uniunii Europene. Nu a fost o initiativã exclusivã a celor trei tãri sau a Poloniei. Uniunea Europeanã, ca parte în Parteneriatul Estic, a avut si mai devreme negocieri cu Ucraina referitoare la acordul de asociere si tot Uniunea Europeanã observa cu neliniste dezvoltarea situatiei din Kiev, asa cã actiunile întreprinse de ministrii celor trei tãri, Poloniei, Frantei si Germaniei, au fost întreprinse sub coordonarea lui Lady Ashton, deci Uniunii Europene si, dupã consultãri, cu restul membrilor din Uniunea Europeanã. Dupã pãrerea mea, problema este în momentul de fatã suficient de serioasã si foarte, foarte riscantã, încât este nevoie sã se mobilizeze toatã comunitatea internationalã si, aici, rolul Natiunilor Unite este foarte important. De aceea, si implicarea Guvernului Statelor Unite, întâlnirea dintre ambasadorii tãrilor NATO si ceea ce a spus colegul meu. Este cu adevãrat un moment în care trebuie sã actionãm, nu putem sã stãm pasivi, este o situatie fãrã precedent în ultimii ani, în ultimele decenii, si toatã comunitatea internationalã va trebui sã reactioneze într-un singur glas, pentru a asigura cã se va respecta suveranitatea si integralitatea teritorialã a Ucrainei, o tarã cu care atât România, cât si Moldova, cât si Polonia, au granite comune. Suntem, deci, în aceastã regiune în care, în acest moment, avem presiune, unde existã risc de destabilizare si mai mare, este risc al securitãtii foarte mare. De aceea, facem un apel cãtre conducerea Federatiei Ruse, acest apel a fost inclus si în declaratia tãrilor membre NATO, sã înceteze miscãrile militare, sã revinã la masa discutiilor, sã reînceapã discutiile cu conducerea de la Kiev, ca fortele armate care sunt în Crimeea sã se întoarcã la locurile lor de bazã si sã se revinã la un mod normal de solutionare a unor astfel de diferende. Protectia minoritãtilor nationale din Europa are deja un bagaj foarte bogat de instrumente, întelegeri, de institutii care se preocupã de acest lucru. Consiliul Europei, Organizatia de Securitate ONU, sunt institutii în care sunt parteneri si Rusia si Ucraina si, în primã instantã, Rusia ar trebui sã foloseascã aceste mecanisme. În schimb, în niciun caz, nu poate fi acceptatã folosirea fortei si aceasta este actiunea pe care noi o refuzãm cu orice pret.

Iurie Renitã: Subscriu în totalitate la ceea ce a mentionat domnul ambasador al Poloniei, cã existã suficiente, chiar mai mult decât suficiente, mecanisme si institutii care pot, în orice moment, reglementa o situatie, dacã e necesar, de conflict, vizavi de minoritãþile nationale si, în niciun caz, în niciun caz, sã nu se recurgã la aplicarea fortei, deoarece aplicarea fortei, sincer, trebuie sã recunosc, îmi aduce aminte de o perioadã de altãdatã, ne duce în trecut, este o abordare pe care o consideram de mult trecutã, lãsatã istoriei. Punerea ei pe tapet, într-adevãr, ne îngrijoreazã profund.

Domnule ambasador Renitã, este încã timp pentru evitarea unei escaladãri, sã-i spunem asa, militare în regiune, avem încã timpul, avem resursele pentru a rezolva criza?

Iurie Renitã: Categoric. Timpul e foarte putin, dar categoric, trebuie sã procedãm de o manierã mult mai urgentã si mai activã, mai insistentã si mai consistentã, pentru a stopa si a veni la dialog. Si ziceam, e vorba de principalii actori internationali, e vorba de structurile internationale, fie cã e vorba de ONU, Uniunea Europeanã, Consiliul Europei, OSCE, alte structuri, mult, dupã mine, mult mai activ trebuie sã se angajeze imediat.

Într-o astfel de situatie, domnule ambasador Szczygiel, ar conta foarte mult si performanta noului guvern de la Kiev? Vã întreb asta, plecând de la exemplul precedent al tandemului deja politic bine cunoscut, format la acea vreme de presedintele Iuscenko si de primul ministru Timosenko.

Marek Szczygiel: Dupã pãrerea mea, aceste prime actiuni ale guvernului de la Kiev ne dau dreptul sã fim optimisti. Alcãtuirea guvernului este reprezentativã pentru puterea opozitiei si pentru puterea celor de pe Maidan. Sunt acolo persoane pe care le cunoastem bine, precum Boris Tarasiuk, care ne garanteazã cã va fi un guvern responsabil. Important este, de asemenea, sã se reformeze Constitutia si trebuie organizate alegeri libere, democratice, planificate deja pentru 25 mai, asa cã societatea internationalã va trebui sã sustinã aceste actiuni, cât si sã verifice, sã controleze, sã le monitorizeze.

Interviul pe larg, inclusiv in format audio, este disponibil pe site-ul Radio Romania, politicaromaneasca.ro dar si Radio Romania Actualitati       http://www.romania-actualitati.ro/interventia_in_crimeea_incalca_acordurile_internationale-58764

Asemanari si/sau deosebiri

Posted: Martie 7, 2014 in Internationala, Politica
Etichete:, ,

Ca mai toti confratii din presa, poate cu exceptia celor de la tabloide, urmaresc si eu situatia din Ucraina, probabil inclusiv pentru faptul ca, ceea ce s-a intimplat la Kiev, mie cel putin, imi aduce aminte de Bucurestiul din 1989. Din multe puncte de vedere. Si oricit de multe deosebiri ar putea fi gasite in ceea ce se intimpla acum la vecini, trebuie sa remarc in primul rind asemanarile. Ucraina este si ea o tara europeana relativ mare, situata la mijloc, intre estul si vestul continentului, cu o populatie majoritar bine pregatita in perioada socialismului dar si educata in stilul usor patriarhal ortodox, mai ales in zonele ei rurale extinse, exact acolo unde prezenta civica este adesea pusa in plan secund de modul cum se caleste firea umana atunci cind depinzi numai de tine pentru a suporta traiul de azi pe maine. Mie personal, ce se intimpla in Ucraina chiar imi aduce aminte de Romania lui 1989, cu tot cu Revolutia in direct la televiziune si cu angoasele, sperantele si temerile prezente la acel moment in sufletul multora dintre noi, mai ales pentru cei care eram atunci atit de tineri incit nu puteam intelege nimic din ce se intimplase… chiar daca eram absolut siguri ca totul va fi bine. Iata ca 25 de ani mai tirziu, privim cu totii ceea ce se intimpla la vecinii nostri si ma intreb cit oare pot ei intelege din ceea ce li se intimpla. Si pe buna dreptate. Remarcati doar cite stiri, reportaje si transmisii in direct se fac din Ucraina… Cu mintea, sa spunem limpede de aici (si nu din piata centrala de la Kiev) tot nu intelegi mai exact si mai clar ceea ce se intimpla, cursul evenimentelor. Cite zvonuri si cite stiri contradictorii (adesea date ca sigure) ne inunda. Cite aliante urmate de declaratii si acuzatii publice grave se fac, doar pentru a fi contrazise apoi de altele similare. Citi dintre liderii de azi intra de maine in istorie. Si mai ales cum..(exemplul cel mai bun a fost cuplul Iuscenko – Timosenko). Iar apoi ce de comentatori vezi pe toate posturile de televiziune, nationale si internationale importante, care stiu si inteleg tot ce se intimpla – dar uneori nu pronunta corect nici macar numele localitatilor despre care vorbesc.
In sfirsit. Cu oarecare intirziere in timp trebuie sa remarc faptul ca intre est si vest, acolo unde se afla tarile Europei centrale, nu a fost si mai ales cred ca nu va fi prea curind nimic clar. Chiar daca sunt doua tari europene relativ insemnate, nici Romania si nici Ucraina nu vor fi prea mult luate in seama, in conditile in care termenii  – sa le spunem geostategici – par a fi singurii ce conteaza in Jocul marilor puteri. Confruntarea economica este acum mai importanta decit cea ideologica precedenta, dar in plus se poarta in terenul mediatic. Presa independenta serioasa este – cel putin din punctul meu de vedere – din ce in ce mai putina, dar nici nu e de mirare, pentru ca si consumatorul de astfel de produs medatic este pe cale de disparitie… (mai tineti minte cite ziare aparusera in 1989 in Romania? Si cite dintre ele mai exista astazi fizic..). Fara jurnalism de calitate (dar si de calibru) publicul obisnuit nu va intelege, cu bune si cu rele, nimic cu adevarat din evenimentele care insotesc si vor insoti in permanenta, de acum inainte, lumea in care traim. Ceea ce poate face ca in final – istoria sa se repete.