Posts Tagged ‘UE’

Fostul sef al Volkswagen, Martin Winterkorn spunea, in 2007 cred, chiar in Statele Unite, ca obiectivul mandatului sau era ocuparea primei pozitii in ierarhia mondiala a constructorilor auto. In iulie anul acesta Volkswagen chiar il depasise pe rivalul sau Toyota, dar nemtii nu si-au savurat victoria decit… vreo doua luni. Acum specialistii spun ca actuala criza pune sub semnul intrebarii chiar si existenta grupului in sine, pentru ca amenzile in scandalul emisiilor ar fi doar inceputul declinului si asta intrucit Volkswagen poate incasa penalitati usturatoare pe pietele auto (chiar si de sapte ori mai mari) decit amenzile, iar conform legislatiei americane, compania germana poate ajunge sa plateasca inclusiv despagubiri de peste 18 miliarde de dolari, o suma care depaseste profitul operational din 2014. Oricum locul 1 l-au scapat si mai ales reputatia germana pare sa fie grav afectata, daca nu chiar pierduta si poate ce este mai important acum… scandalul ajunge sa-i afecteze si pe alti prodcatori germani importanti. S-a vobit de BMW si Daimler iar in conditiile in care guvernul de la Berlin sustine (un lucru evident dealtfel) ca industria lor auto este si va ramane un pilon important al economiei, in cazul adincirii crizei la Volkswagen, analistii adauga ca aceasta ar putea fi una mult mai periculoasă decit cea provocata de Grecia.. („Dintr-o data, Volkswagen a devenit un risc mai mare pentru economia germana decit criza datoriilor din Grecia”, a declarat Carsten Brzeski, economist şef la ING). In plus, aceiasi analisti mai spun ca tocmai aceasta dependenta de sectorul auto ar putea deveni un potential pericol pentru economia germana, as adauga eu cu implicatii europene, iar daca vinzarile auto vor scadea, acest lucru va afecta si furnizorii si odata cu ei intreaga economie trans-euroeana. In plus, daca vinzarile Volkswagen vor scadea doar in SUA in lunile urmatoare, acest fapt va avea un impact imediat nu doar asupra companiei ci si asupra intregii economii germane. Dealtfel, industria auto ofera acum in Germania locuri de munca pentru 750 mii de persoane, mai exact unul din sapte nemti este implicat direct sau indirect in productia auto, iar ceea ce parea, la inceput doar un litigiu comercial, poate si concurential, se profileaza incet dar sigur intr-un potential nou factor declansator pentru… o noua criza, dupa ce, citez aici: „economia germana a fost lovita in centrul sau, in marca sa inregistrata – Made in Germany”. O economie pe care multi o privesc , poate, cu invidie si in care Volkswagen a fost mult timp simbolul excelentei tehnice si eficientei comerciale, motiv pentru care automobilele si componentele auto au fost cea mai importanta parte a exporturilor germane, cu vinzări in toata lumea de peste 200 de miliarde de euro (doar in 2014I, ceea ce reprezinta a cincea parte din totalul exporturilor Germaniei.
Ce urmeaza in aceste conditii? Asa cum am mai spus, poate fi un moment de cotitura pentru intrega industrie auto, poate fi si momentul trecerii (mai mult sau mai putin fortate) la o tehnologie noua si mai ecologica – nu stiu daca momentan se poate fara motoarele diesel – dar vom vedea. Asa cum arata acum lucrurile, cred ca ramine deocamdata si o intrebare cu raspuns deschis, probabil pina la momentul in care va fi clar si cine cistiga daca economia germana si pe cale de consecinta cea europeana, se vor duce la vale in contextul deloc lipsit de importanta al negocierilor transatlantice. Comisia Europeana spune de exemplu ca va negocia un acord de liber schimb rezonabil si echilibrat cu SUA, iar din „Orientarile politice ale presedintelui Juncker” remarc faptul ca: „Este anacronic ca, in secolul XXI, europenii si americanii aplica in continuare taxe vamale pe importurile din SUA si UE. Acestea ar trebui eliminate, rapid si in totalitate. Comisia Europeana sustine liberul schimb, dar nu doreste sa sacrifice normele europene in sectoare precum siguranta alimentara, sanatatea, protectia sociala si protectia datelor sau diversitatea culturala. De asemenea, UE nu va admite ca jurisdictia instantelor europene sa fie limitata de regimuri speciale care restring accesul la instantele nationale sau care permit unor instante secrete sa aiba ultimul cuvint in litigiile dintre investitori si autoritatile de stat”… Pina atunci insa, sunt convins ca asa cum spun unii – scandalul va lua o amploare si mai mare. Asta dupa ce se va descoperi ca nemtii foloseau inca un soft pirat care facea masina lor sa para nu doar mai mare, dar chiar si cu mai multe scaune… decit are….

74% dintre romani se declară optimiști în legătură cu viitorul Uniunii Europene (față de 56% media UE), cu 11% mai mulți în 2014 față de 2013, conform ultimului Eurobarometru publicat de Reprezentanța Comisiei Europene în România. 60% dintre romani au încredere în Uniunea Europeană, procent mult superior celui referitor la instituțiile naționale. 68% dintre români se simt cetățeni europeni (în creștere față de 56% în 2013) și jumătate din cei intervievați consideră că își cunosc drepturile de cetățeni europeni. Marea majoritate a românilor (74%) consideră că Uniunea Europeană se îndreaptă în direcția cea bună și 59% dintre ei au o imagine pozitivă asupra UE, ceea ce îi plasează pe locul al doilea după polonezi.
Angela Filote, șeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România declara astăzi că este încurajată de optimismul românilor atunci când vine vorba de viitorul Uniunii Europene și de încrederea lor în Comisie și Parlamentul European, precizând că este îmbucurător faptul că tot mai mulți români se simt cetățeni europeni, își cunosc drepturile și se consideră bine informați în legătură cu politicile europene. In plus românii sunt preocupați, la nivel național, de șomaj și inflație, precum și de starea sistemului sanitar și de asistență socială, dar consideră că situația economiei europene este una bună (54%) și sprijină moneda unică (65%)
Referitor la prioritățile UE datele arată că românii susțin, într-o mai mare măsură decât ceilalți europeni, atât cele șapte inițiative ale strategiei „Europa 2020” (procente cuprinse între 66% și 89%), cât și prioritățile Comisiei Juncker în materie de migrație (74%), energie (75%), securitate și apărare (78%). Politica de extindere a Uniunii Europene se bucură, în rândul românilor, de un sprijin de două ori mai ridicat decât media europeană (72% față de 39%). Toate aceste date şi multe altele sunt cuprinse în raportul naţional al ediţiei de toamnă 2014 a Eurobarometrului de Opinie Publică, realizat la cererea Comisiei Europene. Sondajul a avut în vedere, pentru analiză, datele culese în perioada 8 – 17 noiembrie 2014 şi a fost realizat la doar o săptămână de la începerea mandatului noii Comisii Europene (include întrebări referitoare la prioritățile politice prezentate de președintele Jean-Claude Juncker în data de 15 iulie 2014). De asemenea, colectarea datelor a fost făcută la puțin timp de la prezentarea de către Comisia Europeană a previziunilor economice de toamnă, ce arătau o creștere economică ușoară pe ansamblul celor 28 de state membre și o rată a șomajului în scădere față de 2013, precum și în contextul unui an electoral într-o serie de state membre, inclusiv România.

Conform Comisiei Uniunea energetică inseamna furnizarea de energie sigură, durabilă, competitivă și la prețuri accesibile pentru toți cetățenii europeni. Energia este utilizată la încălzirea și la răcirea locuințelor, la transportul mărfurilor și ca motor al economiei. Însă din cauza infrastructurii învechite, a piețelor slab integrate și a politicilor necoordonate, consumatorii, gospodăriile și întreprinderile noastre nu beneficiază de o gamă mai variată de opțiuni sau de prețuri mai scăzute la energia electrică. Este momentul să se finalizeze piața unică a energiei în Europa.? Bruxelles-ul afirma ca acționând în temeiul acestei priorități prevăzute în orientările politice formulate de președintele Juncker, Comisia Europeană a stabilit deja strategia sa privind realizarea unei Uniuni energetice (robuste?), dublată de o politică în materie de schimbări climatice orientată spre viitor.
Concret, Uniunea energetică înseamnă:
Clauza de solidaritate: reducerea dependenței de furnizori unici și sprijinirea deplină pe vecinii lor, în special atunci când se confruntă cu întreruperi ale aprovizionării cu energie; creșterea transparenței în ceea ce privește acordurile încheiate de țările UE în vederea achiziționării de energie electrică sau de gaze naturale din țările terțe;
Fluxurile de energie echivalente unei a cincea libertăți: trecerea liberă a fluxului energetic peste frontiere – aplicând cu strictețe normele actuale în domenii precum disocierea activităților în sectorul energetic și independența autorităților de reglementare, dacă este necesar prin introducerea unor acțiuni în justiție. redefinirea pieței energiei electrice, astfel încât aceasta să devină mai interconectată, mai regenerabilă și mai reactivă; revizuirea dramatică a intervențiilor statului pe piața internă și eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare mediului.
Eficiența energetică pe primul loc: redefinirea fundamentală a eficienței energetice și considerarea acesteia ca sursă de energie în sine, astfel încât să poată concura în condiții de egalitate cu capacitatea de producție;
Tranziția către o societate cu emisii scăzute de carbon care este făcută să dureze: asigurarea faptului că energia produsă pe plan local – inclusiv din surse regenerabile – poate fi absorbită cu ușurință și cu eficacitate în rețea; promovarea supremației tehnologice a UE, prin dezvoltarea următoarei generații de tehnologii regenerabile și transformarea UE într-un lider în domeniul electromobilității, în timp ce întreprinderile europene cresc nivelul exporturilor și dau dovadă de competitivitate la nivel mondial. În plus, conform Comisiei cetățenii reprezintă nucleul unei Uniuni energetice. Prețurile pe care aceștia le plătesc ar trebui să fie accesibile și competitive. Energia ar trebui să fie sigură și durabilă, caracterizată de un nivel mai ridicat de concurență și libertate de alegere pentru fiecare consumator. Ca atare, aceste angajamente, precum și altele, fac parte dintr-un plan de acțiune menit să îndeplinească aceste obiective ambițioase ale politicii comune în materie de energie și climă.
Cifre principale
UE este cel mai mare importator de energie din lume. Ea importă 53 % din energia sa, la un cost anual de aproximativ 400 de miliarde de euro. 12 state membre ale UE nu îndeplinesc obiectivul minim de interconectare al UE, și anume ca cel puțin 10 % din capacitatea de producție de energie electrică instalată să poată „depăși frontierele”. UE a identificat 137 proiecte privind energia electrică, dintre care 35 sunt legate de interconectarea electrică: împreună, aceste proiecte ar putea reduce numărul statelor membre în cauză de la 12 la 2. O rețea energetică europeană interconectată în mod adecvat ar putea aduce consumatorilor economii de până la 40 de miliarde de euro pe an.
6 state membre ale UE sunt dependente de un furnizor extern unic pentru toate importurile lor de gaze.
75 % din locuințe sunt ineficiente din punct de vedere energetic; 94 % din transporturi se bazează pe produse petroliere, dintre care 90 % sunt importate.
Până în 2020, peste 1 miliard de euro trebuie investit numai în sectorul energetic al UE.În Europa, prețurile en-gross pentru energia electrică sunt cu 30 %, iar cele pentru gaze, cu peste 100 % mai mari decât în SUA. Întreprinderile europene din sectorul energiei regenerabile au împreună o cifră de afaceri anuală de 129 miliarde de euro și peste un milion de angajați. Provocarea o reprezintă menținerea rolului de lider al Europei în investițiile globale în domeniul energiei din surse regenerabile.Chiar daca emisiile de gaze cu efect de seră din UE au scăzut cu 18 % în perioada 1990-2011, până în 2030, UE intenționează să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40 %, să impulsioneze generarea de energie din surse regenerabile cu cel puțin 27 %, precum și să îmbunătățească eficiența energetică cu cel puțin 27 %.
Măsurile deja adoptate vizeaza pentru moment o strategie-cadru pentru o Uniune energetică robustă, dublată de o politică în materie de schimbări climatice orientată spre viitor. Aceasta stabilește, în cinci dimensiuni de politică interconectate, obiectivele unei Uniuni energetice, precum și etapele detaliate pe care Comisia Juncker le va întreprinde pentru a atinge acest obiectiv, inclusiv adoptarea unei noi legislații menite să redefinească și să reformeze piața energiei electrice, asigurarea unei mai mari transparențe în ceea ce privește contractele pentru gaze, dezvoltarea substanțială a cooperării regionale ca un pas important în vederea creării unei piețe integrate, cu un cadru mai strict reglementat, adoptarea de noi acte legislative pentru a asigura furnizarea de energie electrică și gaze naturale, majorarea finanțării din partea UE pentru eficiența energetică sau stabilirea unui nou pachet privind energia din surse regenerabile, orientarea strategiei europene de cercetare și inovare în domeniul energiei, raportarea anuală privind „starea Uniunii energetice”, pentru a da doar câteva exemple.

COBALT este un proiect european care isi propune sa aduca aduca laolalta reprezentanti ai industriei, ai societatii civile, entitati din domeniul cercetarii si autoritati publice pentru a permite o dezbatere eficienta pe tema materiilor prime. Recent a avut loc si cel de-al treilea Dialog Regional intre Societatea Civila si Industrie organizat in cadrul Proiectului Cobalt, avand ca tema “Rolul societatii civile si industriei in dezvoltarea consumului si productiei sustenabile » organizat de A.N.P.C.P.P.S.Romania – InfoCons. Proiectul isi propune sa contribuie la eficientizarea constientizarii, a invatarii si a transferului de cunoastere in domeniul utilizarii sustenabile a materiilor prime si se concentreaza asupra identificarii celor mai bune metode de a pune in practica viitoarele cercetari in procesele de inovare. COBALT va explora modul in care nevoile industriei europene si ale societatii civile pot fi abordate simultan prin inovare. Proiectul va aborda problematici precum siguranta resurselor sau managementul materiilor prime. Obiectivele proiectului COBALT se concentreaza in jurul stimularii schimbului dintre diferite grupuri interesate de utilizarea sustenabila a materiilor prime, cu un focus special asupra industriei si organizatiilor societatii civile si va cauta modalitati optime de a dezvolta managementul acestor materii prime. Prin intermediul proiectului vor fi sprijinite universitatile, intreprinderile mici si mijlocii, pentru a dezvolta initiative de cercetare in domeniul geologiei, vor fi identificate deficiente si vor fi gasite modalitati optime de a le depasi. Acest lucru si pentru ca initiatorii spera ca vor fi stimulate parteneriatele intre intreprinderile mici si mijlocii si organizatiile societatii civile. ANPC este unul dintre sustinatori iar prezenta Asociatiei Nationale pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania este o sansa pentru schimbarea de mentalitate din Romania in domeniul utilizarii sustenabile a materiilor prime si pentru constientizarea importantei problematicii proiectului pentru dezvoltarea unei economii aflate in acord cu exigentele lumii contemporane. Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – InfoCons (www.protectia-consumatorilor.ro), unica organizatie din Romania cu drepturi depline in Consumers International, este o asociatie de consumatori neguvernamentala, reprezentativa, de drept privat, fara scop lucrativ, cu patrimoniu distinct si indivizibil, independenta, intemeiata pe principii democratice, ce apara drepturile consumatorilor – membra fondatoare a Federatiei Asociatiilor de Consumatori. Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania este partener alaturi de University of Economics of Business-Institutul de Management al Sustenabilitatii din Viena (Austria), Institutul Ecologic Gemmeinnutzige GmbH din Berlin (Germania), Universitatea Tehnologica din Lulea (Suedia), Departamentul de Inginerie a Mediului si Resurselor Naturale și TECNOMA, S.A. din Madrid (Spania) in cadrul Proiectului COBALT.