Posts Tagged ‘Uniunea Europeana’

La distanta in timp de doar citeva zile dupa atentatele de la Bruxelles, incerc si eu, poate ca si multi altii, sa-mi reconfigurez mental situatia. Zeci de morti, sute de raniti, mii de persoane indoliate poate zeci sau sute de mii de persoane afectate direct ori indirect in acest moment. Sau in viitor. Cel putin pentru mine mai ramine acum doar o singura intrebare valabila: exista cineva la virf, suficient de receptiv la tragediile umane, prezente si probabil viitoare, pentru a intelege pe deplin situatia si pentru a declansa masuri adaptate la o stare de fapt in permanenta evolutie? Nu as vrea sa acuz pe nimeni din autoritatile de la nivel european de lipsa de luciditate. Nici nu cred ca poate fi vorba de asa ceva… dar citind marturiile victimelor, ale celor care au trecut prin Bruxelles dar si prin alte capitale afectate de terorism, (inclusiv referirile extrem de concrete ale ambasadorului Emil Hurezeanu despre experienta domniei sale pe aeroportul Zaventem), nu pot sa nu ma intreb care poate fi explicatia pentru lipsa de comunicare la nivelul diverselor institutii (inclusiv cele de forta) din Belgia dar si din Europa, acuzele reciproce franco-belgiene, lejeritatea cu care oameni inarmati cu valize de explozibili trec prin diversele filtre, atentie, deja instalate si functionale la Bruxelles de luni de zile, facilitatea cu care apar in presa locala (si nu numai) diverse detalii ale unor anchete in curs, aparenta detasare a autoritatilor locale (care poate ar trebui sa raspunda pentru dezorganizarea ce a dus la moartea atitor persoane nevinovate chiar in Capitala Uniunii Europene) si in sfirsit, dar nu in ultimul rind, sa nu mai vorbim de ceea ce spun unii ca este la mintea cocosului, faptul ca anuntul public si difuzarea imaginilor cu capturarea lui Abdeslam nu doar ca poate pune impedimente majore anchetei asupra atentatelor de la Paris dar chiar si un amator poate ajunge la concluzia ca, intr-o astfel de situatie, se poate ajunge rapid la reactii violente din partea extremistilor (cu sau fara cetatenie europena).
Raspunsul se poate lega in opinia mea de conditiile care au precedat masiva criza a refugiatilor spre Europa. Sigur, totul pare sa fi pornit de la un razboi ajuns acum sa se permanentizeze, intr-o parte a lumii care nu mai cunoaste liniste de aproape 100 de ani. Nimeni nu mai poate nega suferintele reale ale oamenilor obisnuiti care isi vad casele, orasele (printre care unele sunt monumente istorice cu valoare inestimabila) si chiar tarile ajunse in ruina. Dar Europa in sine pare si ea ca traieste, iata de aproape un deceniu, din criza in criza, economica, financiara si acum inclusiv umanitara, dupa ce la inceputul anilor ’90 a trecut prin criza social-politica si identitara – exact aceea care a si dus la razboiul din fosta Yugoslavie. Iar daca acum suntem cu totii ingrijorati de riscurile aparitiei unor noi crize (de orice natura ar putea fi ele) probabil ca am si uitat de unele aparent „mai putin importante” cum ar fi cea a datoriilor Greciei, (datorii care oricum au ramas)… o „mica” criza care ameninta, nu-i asa, sa ne dea acum mai putin chiar de un an, viata, cu totul, peste cap.
Isi mai aduce aminte acum cineva de ea?

Anunțuri

Conform Comisiei Uniunea energetică inseamna furnizarea de energie sigură, durabilă, competitivă și la prețuri accesibile pentru toți cetățenii europeni. Energia este utilizată la încălzirea și la răcirea locuințelor, la transportul mărfurilor și ca motor al economiei. Însă din cauza infrastructurii învechite, a piețelor slab integrate și a politicilor necoordonate, consumatorii, gospodăriile și întreprinderile noastre nu beneficiază de o gamă mai variată de opțiuni sau de prețuri mai scăzute la energia electrică. Este momentul să se finalizeze piața unică a energiei în Europa.? Bruxelles-ul afirma ca acționând în temeiul acestei priorități prevăzute în orientările politice formulate de președintele Juncker, Comisia Europeană a stabilit deja strategia sa privind realizarea unei Uniuni energetice (robuste?), dublată de o politică în materie de schimbări climatice orientată spre viitor.
Concret, Uniunea energetică înseamnă:
Clauza de solidaritate: reducerea dependenței de furnizori unici și sprijinirea deplină pe vecinii lor, în special atunci când se confruntă cu întreruperi ale aprovizionării cu energie; creșterea transparenței în ceea ce privește acordurile încheiate de țările UE în vederea achiziționării de energie electrică sau de gaze naturale din țările terțe;
Fluxurile de energie echivalente unei a cincea libertăți: trecerea liberă a fluxului energetic peste frontiere – aplicând cu strictețe normele actuale în domenii precum disocierea activităților în sectorul energetic și independența autorităților de reglementare, dacă este necesar prin introducerea unor acțiuni în justiție. redefinirea pieței energiei electrice, astfel încât aceasta să devină mai interconectată, mai regenerabilă și mai reactivă; revizuirea dramatică a intervențiilor statului pe piața internă și eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare mediului.
Eficiența energetică pe primul loc: redefinirea fundamentală a eficienței energetice și considerarea acesteia ca sursă de energie în sine, astfel încât să poată concura în condiții de egalitate cu capacitatea de producție;
Tranziția către o societate cu emisii scăzute de carbon care este făcută să dureze: asigurarea faptului că energia produsă pe plan local – inclusiv din surse regenerabile – poate fi absorbită cu ușurință și cu eficacitate în rețea; promovarea supremației tehnologice a UE, prin dezvoltarea următoarei generații de tehnologii regenerabile și transformarea UE într-un lider în domeniul electromobilității, în timp ce întreprinderile europene cresc nivelul exporturilor și dau dovadă de competitivitate la nivel mondial. În plus, conform Comisiei cetățenii reprezintă nucleul unei Uniuni energetice. Prețurile pe care aceștia le plătesc ar trebui să fie accesibile și competitive. Energia ar trebui să fie sigură și durabilă, caracterizată de un nivel mai ridicat de concurență și libertate de alegere pentru fiecare consumator. Ca atare, aceste angajamente, precum și altele, fac parte dintr-un plan de acțiune menit să îndeplinească aceste obiective ambițioase ale politicii comune în materie de energie și climă.
Cifre principale
UE este cel mai mare importator de energie din lume. Ea importă 53 % din energia sa, la un cost anual de aproximativ 400 de miliarde de euro. 12 state membre ale UE nu îndeplinesc obiectivul minim de interconectare al UE, și anume ca cel puțin 10 % din capacitatea de producție de energie electrică instalată să poată „depăși frontierele”. UE a identificat 137 proiecte privind energia electrică, dintre care 35 sunt legate de interconectarea electrică: împreună, aceste proiecte ar putea reduce numărul statelor membre în cauză de la 12 la 2. O rețea energetică europeană interconectată în mod adecvat ar putea aduce consumatorilor economii de până la 40 de miliarde de euro pe an.
6 state membre ale UE sunt dependente de un furnizor extern unic pentru toate importurile lor de gaze.
75 % din locuințe sunt ineficiente din punct de vedere energetic; 94 % din transporturi se bazează pe produse petroliere, dintre care 90 % sunt importate.
Până în 2020, peste 1 miliard de euro trebuie investit numai în sectorul energetic al UE.În Europa, prețurile en-gross pentru energia electrică sunt cu 30 %, iar cele pentru gaze, cu peste 100 % mai mari decât în SUA. Întreprinderile europene din sectorul energiei regenerabile au împreună o cifră de afaceri anuală de 129 miliarde de euro și peste un milion de angajați. Provocarea o reprezintă menținerea rolului de lider al Europei în investițiile globale în domeniul energiei din surse regenerabile.Chiar daca emisiile de gaze cu efect de seră din UE au scăzut cu 18 % în perioada 1990-2011, până în 2030, UE intenționează să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40 %, să impulsioneze generarea de energie din surse regenerabile cu cel puțin 27 %, precum și să îmbunătățească eficiența energetică cu cel puțin 27 %.
Măsurile deja adoptate vizeaza pentru moment o strategie-cadru pentru o Uniune energetică robustă, dublată de o politică în materie de schimbări climatice orientată spre viitor. Aceasta stabilește, în cinci dimensiuni de politică interconectate, obiectivele unei Uniuni energetice, precum și etapele detaliate pe care Comisia Juncker le va întreprinde pentru a atinge acest obiectiv, inclusiv adoptarea unei noi legislații menite să redefinească și să reformeze piața energiei electrice, asigurarea unei mai mari transparențe în ceea ce privește contractele pentru gaze, dezvoltarea substanțială a cooperării regionale ca un pas important în vederea creării unei piețe integrate, cu un cadru mai strict reglementat, adoptarea de noi acte legislative pentru a asigura furnizarea de energie electrică și gaze naturale, majorarea finanțării din partea UE pentru eficiența energetică sau stabilirea unui nou pachet privind energia din surse regenerabile, orientarea strategiei europene de cercetare și inovare în domeniul energiei, raportarea anuală privind „starea Uniunii energetice”, pentru a da doar câteva exemple.

Comisia Europeană a anunțat un plan de investiții în valoare de 315 miliarde de euro menit să relanseze creșterea economică în Europa și să readucă mai mulți oameni în câmpul muncii.
Planul se bazează pe trei axe principale:
– instituirea unui nou Fond european pentru investiții strategice (EFSI), garantat cu bani publici, care să mobilizeze cel puțin 315 miliarde de euro sub formă de investiții suplimentare în următorii trei ani (2015-2017);
-crearea unei rezerve de proiecte credibilă, însoțită de un program de asistență, pentru canalizarea investițiilor acolo unde este cea mai mare nevoie de ele;
-o foaie de parcurs ambițioasă, ale cărei obiective sunt de a face din Europa un spațiu mai atractiv pentru investiții și de a elimina blocajele în materie de reglementare.
Potrivit estimărilor Comisiei Europene, în ansamblu, măsurile propuse ar putea adăuga 330-410 miliarde de euro la PIB-ul UE în cursul următorilor trei ani și ar putea crea până la 1,3 milioane de noi locuri de muncă.
Mai concret, noul plan de investiții se va baza pe trei axe:
1. Mobilizarea unor fonduri suplimentare pentru investiții.Planul de investiții va debloca investiții publice și private în economia reală cu o valoare de cel puțin 315 miliarde de euro pe parcursul următorilor trei ani (2015-2017). Într-o perioadă în care resursele publice sunt limitate, deși în instituțiile financiare și în conturile bancare ale persoanelor fizice și ale întreprinderilor există lichidități, care sunt gata pentru a fi utilizate, provocarea constă în a întrerupe cercul vicios creat de nivelul scăzut de încredere și de investițiile insuficiente. Planul de investiții prevede o mobilizare inteligentă a surselor de finanțare publice și private, prin care fiecare euro din banii publici să fie utilizat pentru a genera investiții private suplimentare, fără a crea noi datorii. Un nou Fond european pentru investiții strategice (EFSI) va fi instituit în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții (BEI). Acesta se va baza pe o garanție de 16 miliarde de euro din bugetul UE, la care se adaugă 5 miliarde de euro angajate de BEI. Pornind de la estimări prudente, pe baza experienței trecute, efectul multiplicator al fondului va fi de 1:15. Cu alte cuvinte, fiecare euro public care este mobilizat prin intermediul fondului va genera investiții totale de 15 euro, investiții care altfel nu s-ar fi realizat. Fondul ar trebui să se axeze pe investiții în infrastructură, în special în rețelele în bandă largă și de energie, precum și în infrastructura de transport din centrele industriale, în educație, cercetare și inovare, precum și în energia din surse regenerabile, în IMM-uri și în întreprinderile cu capitalizare medie.
Instituirea fondului în cadrul structurii existente a Grupului BEI va permite înființarea rapidă a acestuia în primăvara anului 2015. EFSI are potențialul de a mobiliza fonduri suplimentare de peste 315 miliarde EUR în perioada 2015-2017. Obiectivul este ca fondul să fie operațional până la mijlocul anului 2015. În plus, aceste investiții vor fi completate prin maximizarea efectului de pârghie al fondurilor structurale și de investiții europene 2014-2020, care utilizează împrumuturile, capitalurile proprii și garanțiile în detrimentul granturilor tradiționale. Acest lucru va duce la creșterea efectului de pârghie până la 1:3-1:4. Prin dublarea sumei alocate instrumentelor financiare inovatoare și prin utilizarea efectului de pârghie astfel creat, între 2015 și 2017 ar putea fi mobilizate 20 și 35 de miliarde de euro sub formă de investițiisuplimentare în economia reală.
2. O rezervă de proiecte credibilă, însoțită de asistență tehnică, pentru direcționarea fondurilor acolo unde este nevoie de ele. Grație planului de investiții, fondurile vor putea ajunge la economia reală datorită creării unei rezerve transparente prin care se vor identifica proiectele viabile la nivelul UE și care va furniza asistența tehnică necesară pentru a sprijini selecționarea și structurarea proiectelor, precum și utilizarea unor instrumente financiare mai inovatoare. Noul fond va sprijini investițiile strategice în infrastructură, în special în rețelele în bandă largă și de energie, în transporturile din centrele industriale, precum și în educație, cercetare și dezvoltare, în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică.Fondul va acorda, de asemenea, finanțare de risc pentru IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie din întreaga Europă. Fondul le va ajuta să depășească situațiile de deficit de capital, furnizând sume mai mari sub formă de participații directe de capital și garanții suplimentare pentru împrumuturile acordate IMM-urilor.
Statele membre transmit deja grupului operativ comun al Comisiei și al BEI instituit în septembrie 2014 liste de proiecte selecționate pe baza a trei criterii principale:
-proiecte care prezintă o valoare adăugată a UE și care sprijină obiectivele UE;
-viabilitatea și valoarea economică – se acordă prioritate proiectelor cu un grad ridicat de rentabilitate socioeconomică;
-proiectele care pot fi lansate cel târziu în următorii trei ani, adică în cazul cărora se poate așteaptă în mod rezonabil să se efectueze cheltuieli de capital în perioada 2015-17.
În plus, proiectele incluse pe liste ar trebui să aibă potențialul de a mobiliza alte surse de finanțare. De asemenea, acestea ar trebui să aibă o dimensiune și o scalabilitate rezonabile (făcând diferențieri în funcție de sector/subsector). Comisia și BEI vor lansa, de asemenea, un program major de asistență tehnică pentru a identifica proiectele și a le face mai atractive pentru investitorii privați.
3. O foaie de parcurs pentru combaterea obstacolelor în calea investițiilor
Planul de investiții va cuprinde o foaie de parcurs al cărei obiectiv este eliminarea reglementărilor specifice fiecărui sector care obstrucționează investițiile.Pentru a îmbunătăți mediul de afaceri și condițiile de finanțare, planul se va axa pe măsuri vizând sectorul financiar, de exemplu, crearea unei uniuni a piețelor de capital, menită să asigure o rezervă mai mare de capital pentru IMM-uri și pentru proiectele pe termen lung. Se va acorda prioritate eliminării obstacolelor semnificative de reglementare și de altă natură care există în continuare în toate sectoarele de infrastructură importante, inclusiv energia, telecomunicațiile, piața digitală și transporturile, precum și a obstacolelor de pe piețele de servicii și produse. În decembrie, Comisia va propune în programul său de lucru pentru 2015 o listă prioritară de inițiative legate în mod explicit de planul de investiții.
Etapele următoare – pe termen scurt
Parlamentul European și Consiliul European din decembrie sunt invitate să aprobe Planul de investiții pentru Europa, care include un angajament de a accelera adoptarea măsurilor legislative relevante. Statele membre vor finaliza în curând programarea fondurilor structurale și de investiții europene pentru a maximiza efectul de pârghie al acestor fonduri, iar Fondul European de Investiții va fi majorat datorită unei prime contribuții suplimentare din partea BEI. În paralel, Comisia și BEI vor lansa demersurile oficiale pentru instituirea noului Fond european pentru investiții strategice.Se preconizează că grupul operativ comun al Comisiei și al BEI va furniza o primă listă a posibilelor proiecte de investiții în cursul lunii decembrie pentru a începe constituirea unei rezerve europene transparente de proiecte. Cu ajutorul BEI și al principalilor actori de la nivel național și regional se va consolida asistența tehnică, cu scopul de a crea o platformă de consiliere în materie de investiții. Aceasta va servi drept ghișeu unic pentru serviciile destinate promotorilor de proiecte, investitorilor și autorităților publice de management.Toate măsurile relevante ar trebui adoptate astfel încât noul Fond european pentru investiții strategice să poată fi instituit până la jumătatea anului 2015. Până la jumătatea anului 2016, Comisia Europeană și șefii de stat și de guvern vor face un bilanț al progreselor înregistrate și, dacă va fi necesar, vor lua în calcul opțiuni suplimentare.

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), lansează în consultare publică apelul de propuneri de proiecte „Educație inițială pentru o viaţă sănătoasă”. Specialiştii din domeniu spun că „sportul a fost, dintotdeauna, cel mai bun medicament pentru corp şi minte”. Din păcate, copiii noştri fac din ce în ce mai puţină mişcare… O vedem în jur, o arată şi statisticile.

Datele din Strategia Națională de Sănătate 2014 – 2020 ne spun că 1 din 10 elevi nu participă la orele de educaţie fizică din şcoală și doar de 1 din 10 copii face sport în afara orelor de educaţie fizică. Pe măsură ce timpul trece, consecinţele vieţii sedentare şi ale unei alimentaţii nesănătoase se văd. Este, aşadar, obligaţia noastră să gândim pe termen lung şi să luăm măsuri prin care să îi încurajăm pe copiii noştri să transforme sportul într-un mod de viaţă”, au declarat printre altele, oficialii ministerului Fondurilor Europene. Prin lansarea prezentului apel de propuneri de proiecte se încurajează: îmbunătăţirea standardelor de pregătire profesională şi a programei şcolare, inclusiv revizuirea planurilor de învăţământ; activităţile extracurriculare în ceea ce priveşte educaţia nonformală şi informală, inclusiv acţiuni inovatoare; introducerea unor sesiuni specifice de formare care au ca tematică egalitatea de gen, egalitatea de şanse, nediscriminarea şi respectul pentru diversitate; integrarea principiului dezvoltări durabile în instrumentele, metodologiile, procesele de predare, instruire şi activităţile dezvoltate, în vederea creşterii gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu etc. Printre exemplele de activități şi subactivități extracurriculare, inclusiv de acţiuni inovatoare, se numără: educația pentru sănătate (stil de viață sănătos, nutriție etc.); educația în vederea dezvoltării comportamentelor adecvate în situațiile de urgență; educație prin sport (atletism, baschet, gimnastică, tenis, înot, volei etc.) inclusiv organizare de concursuri şcolare, pe modelul „Daciada”.În cadrul acestei cereri de propuneri de proiecte solicitanţii/ partenerii eligibili sunt Ministerul Educaţiei Naționale şi Ministerul Tineretului şi Sportului. Din grupul ţintă eligibil fac parte: preşcolarii şi elevii din învăţământul preuniversitar, părinţii şi tutorii acestora, precum şi personalul din sistemul naţional de examinare, evaluare şi curriculum în învăţământul preuniversitar.

Detalii sunt pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene unde este publicată schiţa Ghidului Solicitantului – Condiţii Generale „Educație inițială pentru o viaţă sănătoasă”.

Persistă riscuri care amenință perspectivele economice în Europa
Riscurile care planează asupra perspectivelor de creștere continuă să domine pe fondul tensiunilor geopolitice, al instabilității piețelor financiare și al posibilității ca reformele structurale să fie incomplet implementate. Riscurile care amenință perspectivele inflației se mențin la un nivel echilibrat. Previziunile de toamnă ale Comisiei Europene indică pentru restul anului o creștere economică redusă, atât în UE, cât și în zona euro. Pentru anul 2014 în ansamblu, creșterea reală a PIB-ului va atinge, potrivit estimărilor, 1,3% în UE și 0,8% în zona euro. Creșterea ar urma să se accelereze ușor în cursul anului 2015, atingând 1,5%, respectiv 1,1%, pe fondul îmbunătățirii cererii externe și interne. În 2016 se așteaptă o intensificare a activității economice până la 2,0%, respectiv 1,7%, datorită consolidării sectorului financiar (în urma amplei evaluări efectuate de Banca Centrală Europeană și a progreselor înregistrate în realizarea uniunii bancare), precum și datorită recentelor reforme structurale care încep să dea roade.
Comisia Europeană consideră că redresarea economică începută în cel de-al doilea trimestru al anului 2013 este încă fragilă, iar relansarea economică este încă slabă în multe state membre. Încrederea se situează la un nivel mai scăzut decât în primăvară, reflectând riscurile geopolitice tot mai importante și perspectivele economice mai puțin favorabile existente la nivel mondial. În ciuda condițiilor financiare favorabile, redresarea economică din 2015 va fi lentă. Această situație reflectă diminuarea progresivă a efectelor crizei, cu o rată încă ridicată a șomajului, cu un nivel important al datoriei și cu o rată scăzută de utilizare a capacității. Recenta evaluare amplă a Băncii Centrale Europene a estompat incertitudinile cu privire la soliditatea sectorului bancar; totodată, îmbunătățirea condițiilor de finanțare ar trebui să ajute la redresarea activității economice. În 2016, consolidarea cererii interne și străine și continuarea unei politici monetare flexibile, asociată cu costuri de finanțare scăzute, ar trebui să întărească și mai mult creșterea.
În 2014, se așteaptă în continuare variații importante în ceea ce privește ratele de creștere ale statelor membre, de la -0,7% (Croația) la 4,6% (Irlanda). Cu toate acestea, se preconizează că în următorii doi ani diferențele dintre ratele de creștere se vor reduce. În 2015 și 2016, se estimează că toate țările UE vor înregistra o creștere pozitivă. Tot în această perioadă, efectul întârziat al reformelor deja implementate ar trebui să se resimtă într-o mai mare măsură.
Revenire lentă la o creștere economică modestă
Redresarea înregistrată de UE pare să fie modestă în comparație cu alte economii avansate și în raport cu exemplele de redresări post-criză financiară din trecut, cu toate că și acestea au fost de regulă lente și fragile. Pe parcursul perioadei de prognozare, cererea internă ar trebui să beneficieze din ce în ce mai mult de avantajele unei politici monetare flexibile, de progresele înregistrate în reducerea datoriei private și de orientarea bugetară în general neutră. Investițiile private ar trebui să se redreseze treptat, beneficiind la rândul lor de îmbunătățirea perspectivelor la nivelul cererii și de efectele recuperării decalajelor, deși inițial ar putea fi stânjenite de importante capacități neutilizate. Consumul privat ar trebui să se dezvolte moderat în 2015 și 2016, fiind susținut de scăderea prețurilor produselor de bază și de creșterea veniturilor disponibile, pe măsură ce piața forței de muncă va cunoaște o ameliorare treptată. Consumul public ar urma să contribuie în mod marginal la creșterea economică. Pe fundalul unei creșteri moderate a comerțului mondial, este probabil ca exporturile nete să nu contribuie decât în mică măsură la creșterea PIB-ului în anii următori.
Ameliorare ușoară a condițiilor de pe piața muncii
Ritmul de creare a locurilor de muncă a fost moderat, iar ratele șomajului au scăzut ușor de la niveluri ridicate. Întrucât se așteaptă ca procesul de creștere economică să cunoască treptat o dinamică tot mai importantă, spre sfârșitul perioadei de prognozare ar trebui să aibă loc ameliorări mai consistente pe piața muncii. În 2016, rata șomajului ar urma să scadă la 9,5% în UE și la 10,8% în zona euro.
Tendința către o inflație mai mică a continuat în 2014 în statele membre ale UE, ca urmare a scăderii prețurilor produselor de bază și a unei încetiniri economice semnificative. Se estimează că inflația va rămâne foarte scăzută în 2014. Pe măsură ce activitatea economică se intensifică treptat și se înregistrează o creștere a salariilor, inflația va cunoaște probabil o creștere, fenomen la care contribuie și recenta depreciere a monedei euro. În UE, inflația este estimată la 0,6% în 2014, 1,0% în 2015 și 1,6% în 2016. În zona euro, inflația IAPC (indicele armonizat al prețurilor la consum) este estimată la 0,5% în acest an și la 0,8% în 2015, după care va crește la 1,5% în 2016.
Se estimează că reducerea deficitelor publice generale va continua. Ponderea deficitului în PIB ar urma să descrească și mai mult anul acesta atât în UE, cât și în zona euro, deși într-un ritm mai lent decât în 2013, ajungând la 3,0%, respectiv la 2,6%. Se preconizează că deficitele publice vor continua să scadă în următorii doi ani datorită consolidării activității economice. Orientarea politicii bugetare se estimează a fi aproape neutră în 2014 și 2015. Se estimează că ponderea datoriei în PIB va atinge un nivel maxim anul viitor atât în UE cât și la nivelul zonei euro, ajungând la 88,3%, respectiv 94,8 % (în conformitate cu definiția sistemului european de conturi 2010).